Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) se confruntă cu o situație delicată după publicarea raportului Ombudsmanul European, Emily O’Reilly.
Raportul, publicat săptămâna trecută, a investigat tragedia din Pylos de anul trecut, unde o barcă aglomerată transportând migranți pe coasta orașului elen s-a scufundat, provocând moartea a aproximativ 600 de oameni.
Potrivit legii internaționale, orice barcă aflată în pericol pe mare trebuie să primească ajutor. Cu toate acestea, atât autoritățile elene, cât și Frontex nu au inițiat în timp util o operațiune de căutare și salvare (SAR). Emily O’Reilly a criticat Frontex pentru că nu și-a îndeplinit „obligațiile fundamentale” și a evidențiat dependența Agenției de statele membre atunci când gestionează o astfel de situație.
Raportul indică faptul că Frontex nu dispune de „ghiduri interne” clare privind emiterea semnalelor de urgență, iar apelurile de mayday sunt lansate doar atunci când o barcă este în mod incontestabil în curs de scufundare. Acest lucru generează o comunicare ineficientă între Frontex și gărzile de coastă, contribuind la tragedia din Pylos, dar și la altele similare.
Problema nu se rezumă doar la lipsa de cooperare dintre Frontex și statele membre. Raportul subliniază și lipsa de cooperare generală între statele membre în privința ajutorului acordat bărcilor de migranți în ultimul deceniu. Ombudsmanul a pus acest lucru pe seama presiunii politice referitoare la migrație care a creat o reticență în a oferi sprijin adecvat.
O’Reilly evidențiază, de asemenea, lipsa de acțiune și critică „mecanismele de responsabilitate deficitare” ale Uniunii Europene pentru investigarea neconformității cu obligațiile fundamentale, cum ar fi inițierea misiunilor de căutare și salvare.
Ombudsmanul European, este un organism interinstituțional al Uniunii Europene care trage la răspundere instituțiile, organismele și agențiile UE și promovează buna administrare.
