Ceea ce trebuia să fie o zi de reafirmare a influenței Germaniei în Europa s-a transformat într-un episod stânjenitor pe scena politică de la Berlin, relatează Politico. Friedrich Merz, liderul creștin-democraților germani, a fost confirmat în funcția de cancelar abia după un al doilea vot în Bundestag, după ce fusese respins inițial de propriii parlamentari, în ciuda unui acord de coaliție încheiat. Imaginea unui stat-pivot ezitând în fața unei tranziții esențiale nu avea cum să treacă neobservată.
Pentru Europa, și în special pentru Ucraina, acest moment a reprezentat faptul că Germania încă nu a regăsit forța de a conduce. Iar într-un moment în care războiul hibrid cu Rusia se intensifică, iar incertitudinea domnește peste viitorul transatlantic, această ezitare poate costa scump.
Zelenski: “Germania trebuie să redevină puternică”
Volodimir Zelenski a reacționat rapid după alegerea lui Merz, felicitându-l într-un mesaj cu dublu înțeles. “Sperăm sincer ca Germania să devină și mai puternică și să vedem mai mult leadership german în afacerile europene și transatlantice,” a declarat președintele Ucrainei.
Mesajul său, deși diplomat, conține o critică directă la adresa Berlinului, care sub conducerea lui Olaf Scholz a întârziat în trimiterea de armament greu către Kiev și a fost adesea paralizat de calcule politice interne. “Viitorul Europei este în joc — și va depinde de unitatea noastră,” a mai spus liderul ucrainean.
Merz: o figură controversată, o moștenire grea
Friedrich Merz nu este un nume nou pe scena politică germană, dar este unul care stârnește controverse. Marginalizat ani de zile de Angela Merkel, care l-a considerat nepotrivit pentru poziții de putere, Merz revine acum în prim-planul european într-un context intern extrem de fragil: o economie în stagnare, o coaliție instabilă și un partid de extremă dreapta – AfD – care a obținut 21% în alegerile din februarie.
Merz a dat deja semne de impulsivitate și de lipsă de strategie. A mizat, spre exemplu, pe sprijinul tacit al AfD pentru a trece o serie de măsuri privind migrația înainte de alegeri — o decizie care s-a întors împotriva sa, alimentând și mai mult creșterea extremei drepte.
Europa are nevoie de Berlin
Germania, considerată până recent “ancora de stabilitate” a Uniunii Europene, pare tot mai puțin capabilă să joace acest rol. “Întreaga Europă s-a uitat azi la Berlin cu speranța că Germania se va reafirma drept o forță pro-europeană și stabilizatoare. Acea speranță a fost spulberată,” a declarat Jana Puglierin, de la European Council on Foreign Relations.
Problemele Germaniei nu sunt, însă, izolate. În Franța, Emmanuel Macron a pierdut controlul Parlamentului după un pariu eșuat cu alegeri anticipate, iar sondajele sugerează că Jordan Bardella, liderul Rassemblement National, ar putea câștiga alegerile prezidențiale din 2027. Marea Britanie continuă să navigheze în derivă, iar în Italia și Olanda se consolidează discursuri eurosceptice și radicale.
Merz vine la putere într-un moment de criză profundă a centrului politic european. Rămâne de văzut dacă acesta va reuși să impună o direcție clară în domenii-cheie precum apărarea, politica industrială, răspunsul la provocările generate de China și, poate cel mai important, imprevizibilitatea administrației Trump.
