Franța și Germania încearcă să își reafirme rolul de motor al Uniunii Europene printr-un acord de amploare care ar putea influența politica industrială în următorii ani. Parisul și Berlinul negociază un compromis care vizează atât protejarea producției europene, cât și sprijinirea industriei auto, într-un moment în care economia europeană se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea concurenței globale și a încetinirii economice.
Planul, aflat încă în faza negocierilor, urmărește să împace două obiective considerate esențiale de cele mai mari economii ale Uniunii Europene: consolidarea principiului „Made in Europe” și flexibilizarea regulilor privind eliminarea motoarelor cu combustie internă.
Macron și Merz negociază un pact pentru industria europeană
Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz au însărcinat guvernele celor două state să elaboreze un acord care să întărească competitivitatea industriei europene și să ofere un nou impuls economiei Uniunii Europene.
Potrivit informațiilor publicate de POLITICO, cele două capitale încearcă să ajungă la un compromis înaintea reuniunii miniștrilor europeni ai industriei din 24 septembrie și a summitului liderilor UE din 15-16 octombrie.
Negocierile au început după reuniunile ministeriale comune desfășurate săptămâna trecută în Germania și vor continua pe parcursul verii.
Germania cere modificarea interdicției privind motoarele termice
Una dintre principalele solicitări ale Berlinului este revizuirea planului Uniunii Europene care prevede încetarea vânzării autoturismelor noi cu motoare pe benzină și motorină începând cu anul 2035.
Guvernul german susține că producătorii auto trebuie să beneficieze de mai multă flexibilitate și că utilizarea combustibililor alternativi ar trebui să rămână o opțiune pentru industria europeană.
Presiunile sunt amplificate de dificultățile prin care trece sectorul auto german. Volkswagen a avertizat recent că ar putea elimina aproximativ 100.000 de locuri de muncă la nivel mondial, în contextul scăderii competitivității și al transformărilor rapide din industrie.
În schimbul sprijinului francez pentru flexibilizarea obiectivului din 2035, Germania ar urma să accepte solicitările Parisului privind protejarea industriei europene.
Franța insistă pe reguli mai stricte pentru „Made in Europe”
La rândul său, Franța dorește ca viitorul „Act privind acceleratoarele industriale” să ofere un avantaj clar companiilor europene în cadrul licitațiilor publice și al schemelor de finanțare.
Parisul propune ca beneficiile noilor reguli să fie rezervate, cel puțin într-o primă etapă, exclusiv celor 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Germania preferă însă o abordare mai flexibilă, care să permită și unor parteneri apropiați ai UE, precum Regatul Unit sau Canada, să beneficieze de statutul de „partener de încredere”.
Acest statut ar permite produselor provenite din aceste țări să fie considerate echivalente cu cele fabricate în Uniunea Europeană în cadrul programelor de sprijin.
Franța speră la un acord până în această toamnă
Ministrul francez al Industriei, Sébastien Martin, a declarat că obiectivul este încheierea unui acord în cursul toamnei.
„Am primit mandatul de a construi un acord cuprinzător pe aceste teme. Ar fi extraordinar să ajungem la o înțelegere în această toamnă. Sunt convins că și alte țări, precum Italia, ni s-ar putea alătura. Toată lumea așteaptă un acord franco-german”, a afirmat oficialul francez pentru POLITICO.
Două surse guvernamentale germane au confirmat că negocierile sunt în desfășurare, însă au precizat că discuțiile se află încă într-un stadiu incipient, iar ambele părți vor trebui să facă noi compromisuri pentru a ajunge la un acord final.
Negocierile au loc într-un context politic și economic complicat
Discuțiile dintre Paris și Berlin coincid cu negocierile dificile dintre Uniunea Europeană și China privind reducerea dezechilibrului comercial dintre cele două părți, dar și cu dezbaterile asupra viitorului „Act privind acceleratoarele industriale”, pe care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dorește să îl adopte până la sfârșitul anului.
În același timp, Emmanuel Macron și Friedrich Merz încearcă să armonizeze pozițiile Franței și Germaniei privind principalele dosare europene, inclusiv viitorul buget multianual al Uniunii Europene.
Totuși, apropierea alegerilor prezidențiale din Franța ar putea reduce semnificativ timpul disponibil pentru adoptarea unor decizii importante. Marine Le Pen, favorită în unele sondaje de opinie, a anunțat că, dacă va deveni președinte, va reduce substanțial contribuția Franței la bugetul Uniunii Europene.
