Grevele de joi au paralizat metroul parizian și au perturbat unele servicii publice în Franța. Demonstrațiile s-au soldat uneori cu ciocniri cu poliția.
Ziua protestelor a avut ca scop intensificarea presiunii asupra noului prim-ministru, Sébastien Lecornu și a președintelui Macron. Demonstranții cer retragerea măsurilor de reducere a cheltuielilor pentru serviciile publice.
Mărșăluind alături de mii protestatari la Paris, asistenta medicală Aya Touré a spus, conform presei internaționale: „Oamenii care ne guvernează nu au nicio idee despre problemele vieții reale. Noi plătim prețul”.
Clara Simon, o studentă la istorie, care a mărșăluit în mulțimea de manifestanți din Paris, flutura un afiș pe care scria: „Universitatea în pericol”. „Sunt furioasă pentru că situația economică și socială din Franța se deteriorează în fiecare an.”
Furia protestatarilor față de reducerile bugetare
Oponenții lui Macron se plâng că serviciile publice finanțate de contribuabili – școli și spitale publice gratuite, asistență medicală subvenționată, indemnizații de șomaj – sunt erodate de guvernele care au trecut de la o criză la alta, de când președintele a dizolvat parlamentul în 2024.
Partidele de stânga și susținătorii lor vor ca bogații și întreprinderile să plătească mai mult pentru a ajuta la reducerea datoriilor Franței, în loc să vadă reduceri de cheltuieli publice despre care susțin că vor afecta lucrătorii cu salarii mici și pe cei din clasa de mijloc.
Pancartele de la demonstrația de la Paris erau fără echivoc: „Impozitați-i pe bogați”.
„Trebuie să găsim bani acolo unde sunt bani”, a spus Pierre Courois, un fost funcționar public, acum pensionar, în vârstă de 65 de ani: „Deficitul Franței este o problemă, dar nu prin reducerea serviciilor publice o poți rezolva”.
Mulți s-au plâns de creșterea sărăciei, accentuarea inegalității și dificultățile de a face față cheltuielilor.
„Salariile noastre sunt blocate, colegii pleacă, iar secțiile își închid paturile”, a declarat Stephane Lambert, asistent medical în vârstă de 34 de ani, dintr-un spital public. „Pentru noi este aceeași poveste: mai puțini bani în buzunare, mai puține mâini care să ajute, mai multă presiune în fiecare zi.”
„De decenii noi am fost cei care plăteam pentru bogați, pentru miliardari, pentru capitaliști, iar ei ne-au golit buzunarele”, a spus reprezentantul sindicatului fabricilor de automobile, Jean Pierre Mercier. „Și astăzi, se presupune, trebuie să rambursăm datoria și, încă o dată, doar muncitorilor li se cere să plătească, fie că suntem angajați, persoane cu dizabilități sau pensionari.”
Poliția pariziană a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa o blocadă a unui depozit de autobuze. Posturile franceze de radio au relatat, de asemenea, ciocniri sporadice în orașele vestice Nantes și Rennes și în Lyon, în sud-est, cu salve de gaze lacrimogene și proiectile ale poliției.
Ministerul de Interne a raportat 181 de arestări la nivel național la sfârșitul după-amiezii și peste 450.000 de manifestanți în afara Parisului, cu proteste în orașele mari și mici. Poliția pariziană a declarat că alte 55.000 de persoane au mărșăluit în capitală. Estimările de participare ale CGT, printre sindicatele care au convocat grevele și demonstrațiile, au fost duble față de cele ale poliției, raportând peste 1 milion de greviști și protestatari la nivel național.
