Construcția europeană trece printr-un un moment de cotitură, iar fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, susține că doar o transformare profundă a modului în care funcționează Uniunea Europeană poate salva acest proiect. Într-un editorial intitulat „The Pragmatic Federalism Doctrine”, Draghi propune o nouă direcție: un federalism pragmatic, bazat pe acțiunea comună a statelor dispuse să colaboreze în domenii strategice.
„Europa este pusă la încercare în fiecare principiu pe care s-a întemeiat”
Publicat pe platforma Grupului de Studii Geopolitice din cadrul École normale supérieure din Paris, editorialul reprezintă un nou apel la acțiune din partea unuia dintre arhitecții integrării economice europene.
„Construirea Europei a fost o misiune centrală a carierei mele — atât ca factor de decizie național, cât și ca reprezentant european”, scrie Draghi, amintind implicarea sa în Tratatul de la Maastricht și mandatul de la conducerea Băncii Centrale Europene.
Acesta avertizează că modelul european de prosperitate și stabilitate este sub presiune, confruntându-se cu un val de protecționism global și cu revenirea competiției geopolitice.
„Ne-am clădit prosperitatea pe deschidere și multilateralism — însă acum ne confruntăm cu protecționism și acțiuni unilaterale. Am crezut că diplomația poate fi temelia securității noastre — însă vedem revenirea puterii militare dure”, notează fostul premier italian.
„De ce nu putem schimba și noi?”
Draghi subliniază că Europa trebuie să se adapteze rapid unei lumi care „s-a schimbat fundamental”. „Această situație ridică o întrebare esențială: de ce nu ne putem schimba și noi?”, se întreabă fostul președinte BCE, atrăgând atenția că, deși UE s-a construit prin crize, actualele tensiuni globale necesită o voință politică comună fără precedent.
Acesta critică rigiditatea actualului sistem de guvernanță, susținând că Uniunea „a devenit o confederație europeană care pur și simplu nu poate face față cerințelor momentului”.
„Federalismul pragmatic” – o nouă cale pentru Europa
Pentru Draghi, soluția nu este o reformă completă a tratatelor, ci acțiunea coordonată între statele care sunt gata să colaboreze. „Viitorul Europei trebuie să fie un drum spre federalism, dar provocările sunt prea urgente pentru a aștepta condițiile politice perfecte”, explică acesta.
Modelul propus presupune o integrare flexibilă, adaptată la realitățile fiecărui stat membru. „Țări cu sectoare tehnologice puternice ar putea conveni asupra unui regim comun care le permite firmelor să se extindă rapid. Națiuni cu industrii de apărare avansate ar putea uni eforturile în cercetare și achiziții comune. Lideri industriali ar putea co-investi în semiconductori sau în infrastructuri energetice care reduc costurile”, sugerează Draghi.
„O Europă a celor dispuși să acționeze”
Noul model ar transforma Uniunea într-o Europă a coalițiilor celor dispuși să acționeze, în care progresul nu ar mai fi blocat de cei reticenți la schimbare. „Un nou federalism pragmatic este singura cale viabilă înainte. Este un federalism bazat pe probleme concrete, flexibil și capabil să acționeze în afara celor mai lente mecanisme ale procesului decizional al UE”, scrie Draghi.
Acesta propune o integrare de jos în sus, în care guvernele naționale ar obține sprijin democratic pentru participarea la proiecte comune. „Toți cei care doresc să participe ar putea să o facă — iar cei care doresc să blocheze progresul nu ar mai putea ține pe loc pe ceilalți”, precizează fostul premier italian.
„O Europă în care tinerii își văd viitorul. O Europă care refuză să fie călcată în picioare. O Europă care acționează nu din frică de declin, ci din mândrie pentru ceea ce încă poate realiza. Trebuie să oferim această viziune dacă vrem ca Europa să se reînnoiască. Și sunt încrezător că putem”, conchide Draghi.
Legătura cu raportul privind competitivitatea europeană
Editorialul reia ideile principale din raportul privind competitivitatea Uniunii Europene, publicat în septembrie 2024, în care Draghi avertiza asupra decalajului tehnologic, dependenței energetice și externalizării securității europene.
Aceste idei au fost discutate recent la summitul de la Bruxelles, unde liderii europeni au convenit organizarea unui summit extraordinar privind competitivitatea, pe 12 februarie 2026, la care vor fi invitați Mario Draghi și Enrico Letta, autorii celor două rapoarte esențiale privind viitorul Uniunii Europene.
În timp ce Letta a insistat asupra eliminării barierelor din piața unică, Draghi cere acțiune comună, investiții coordonate și o guvernanță capabilă să răspundă provocărilor globale.
„Europa trebuie să redea sensul federalismului”
Prin această „doctrină a federalismului pragmatic”, Draghi consolidează ideea că doar prin cooperare voluntară și reformă reală Uniunea Europeană își poate recăpăta locul de putere globală.
„Cei cu ambiții mai mari ar putea acționa cu viteza, amploarea și intensitatea altor mari puteri globale”, scrie Draghi, argumentând că noul federalism ar putea „revigora elanul democratic al Europei”.
