Uniunea Europeană se confruntă cu o provocare financiară majoră pe măsură ce termenul-limită pentru cheltuirea fondurilor de redresare post-pandemie se apropie. Potrivit unui raport publicat joi de Curtea Europeană de Conturi (CEC), preluat de EURACTIV, presiunea asupra statelor membre de a utiliza până la finalul lui 2026 cele 283 de miliarde de euro rămase din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) ar putea conduce la erori, fraude și raportări inexacte.
Raportul CEC: Doar 40% din obiectivele stabilite de UE au fost atinse
Curtea Europeană avertizează că doar 40% din obiectivele asumate până în august 2026 au fost realizate, în timp ce din totalul de 650 de miliarde de euro disponibili prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, doar 367 de miliarde au fost plătite efectiv de la lansarea programului, în decembrie 2020.
„Este un demers uriaș”, a declarat președintele CEC, Tony Murphy. „Experiența noastră arată că atunci când punem presiune pe țările UE să cheltuiască rapid banii, apar mai multe erori”, a adăugat acesta.
Nereguli și lipsă de transparență în raportările statelor membre
Raportul CEC evidențiază faptul că șase din cele 28 de plăți de granturi RRF nu respectă normele în vigoare, semnalând probleme persistente privind fiabilitatea raportărilor. Printre riscurile identificate se află:
- finanțare dublă a unor proiecte,
- reluarea măsurilor deja plătite,
- controale administrative slabe,
- lipsa informațiilor privind posibile fraude.
Auditorii europeni au avertizat că aceste deficiențe pot afecta credibilitatea și eficiența mecanismului de redresare economică.
Comisia Europeană respinge acuzațiile și insistă pe „rezultate pozitive”
Într-un raport publicat miercuri, Comisia Europeană susține că „lupta împotriva fraudei, corupției și conflictelor de interese rămâne o prioritate absolută”, încurajând statele membre să accelereze implementarea proiectelor. Executivul european afirmă, totodată, că sistemele de control existente funcționează corespunzător și oferă rezultate pozitive.
Pe de altă parte, Tony Murphy a declarat într-un interviu pentru Euractiv că modul în care au fost concepute planurile naționale de redresare a permis Comisiei „să se absolve de responsabilitatea financiară”, ceea ce „îngreunează evaluarea eficienței fondurilor”.
Parlamentul European cere prelungirea termenelor-limită, Comisia spune „nu”
În încercarea de a reduce presiunea asupra guvernelor, eurodeputații au solicitat o prelungire cu 18 luni a termenului pentru utilizarea împrumuturilor COVID. Propunerea a fost însă respinsă de Comisia Europeană, care menține actualul calendar de implementare până la sfârșitul anului 2026.
Presiunea timpului și riscurile pentru transparența financiară
Experții în audit european avertizează că graba de a cheltui fondurile rămase ar putea compromite transparența, corectitudinea cheltuirilor și încrederea publică în gestionarea banilor europeni.
Pe măsură ce termenul-limită se apropie, Curtea Europeană de Conturi insistă asupra unei monitorizări mai stricte și a unor controale suplimentare pentru a evita ca fondurile de redresare să devină o sursă de nereguli în locul unei șanse reale de redresare economică.
