Publicația maghiară HVG a dezvăluit informații care indică finanțarea secretă acordată de guvernul Orban, după 2011, către organizațiile minorității maghiare din țările vecine. Au ieșit la iveală detalii despre alocările de fonduri pentru partide sau ONG-uri care militează inclusiv în favoarea autonomiei etnice.
În anul 2011, guvernul maghiar a alocat în secret aproximativ un milion de euro către Consiliul Național al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), sub conducerea lui László Tőkés. Acest lucru a devenit cunoscut în urma cererii de desecretizare a unor hotărâri, facilitată de legea maghiară care permite accesul la hotărâri de guvern mai vechi de zece ani.
România și celelalte țări vizate
Conform dezvăluirilor HVG, în 2011 au fost emise cinci hotărâri de guvern pentru a aloca aproape trei milioane de euro către diverse organizații reprezentând minorități maghiare din țări precum România, Slovacia, Ucraina, Serbia și Croația. În mod notabil, 35% din această sumă a ajuns în Transilvania, fiind direcționată către CNMT.
Fondul Bethlen Gábor: Sprijinirea maghiarilor din străinătate
În același an, a fost înființat Fondul Bethlen Gábor, o fundație care administrează fondurile alocate de guvernul maghiar către minoritățile maghiare din afara țării. Această inițiativă are ca scop sprijinirea dezvoltării financiare, spirituale și comunitare a maghiarilor din străinătate, reafirmând angajamentul Ungariei față de păstrarea identității maghiare peste granițe.
Relațiile strânse dintre liderii maghiarilor și guvernul Orbán
Liderul Consiliului Național al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), László Tőkés, a avut o relație strânsă cu Viktor Orbán și cu guvernul său. În anul 2011, s-a speculat că acesta ar fi trebuit să formeze Partidul Popular al Maghiarilor din Ardeal, ca o alternativă la Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR). Cu toate acestea această mișcare nu a mai avut loc din cauza opoziției UDMR față de această inițiativă.
Impactul asupra organizațiilor maghiare din România
Pe lângă Consiliul Național al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), alte organizații din România au beneficiat de finanțare din partea guvernului maghiar. Consiliul Național Secuiesc (CNS) și Asociația Siculitas, ambele luptând pentru autonomia Ținutului Secuiesc, au primit peste 20.000 de euro în total.
Pe lângă lupta pentru autonomie, la rândul ei, UDMR a adoptat tactici politice ingenioase pentru a obține treptat drepturi sporite pentru minoritatea maghiară. În 2017, în contextul incertitudinilor interne din PSD, UDMR a negociat pentru reducerea pragului de utilizare a limbii maghiare în administrație. Deși negocierea a eșuat, această manevră subliniază strategia subtilă a UDMR. Prin intermediul Codului Administrativ din 2018, UDMR a obținut prevederi care permit autorităților locale să decidă asupra utilizării limbii minorităților, chiar dacă ponderea nu atinge pragul de 20%. UDMR a urmat cu abilitate modelul tactic al liderilor de la Budapesta, construindu-și avantaje politice în detrimentul preocupărilor naționale, într-un joc politic complex.
