România ar putea folosi o nouă marjă de flexibilitate bugetară oferită de Uniunea Europeană pentru investiții și măsuri care consolidează securitatea energetică. Ministerul Energiei analizează în prezent orientările Comisiei Europene și încearcă să identifice proiectele care ar putea fi încadrate în mecanismul european.
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat pentru Mediafax că specialiștii instituției verifică prevederile adoptate de Comisia Europeană și vor solicita clarificări suplimentare privind criteriile de eligibilitate.
„Decizia este a Guvernului și a Ministerului Finanțelor în special, dar privitor la măsuri concrete în domeniul energiei colegii mei din Minister deja analizează comunicarea Comisiei și vom folosi prilejul întâlnirii de lucru cu statele membre și Comisia Europeană din această săptămână pe electricitate să înțelegem mai bine ce măsuri sunt eligibile”, a declarat Cristian Bușoi pentru Mediafax.
Ce înseamnă flexibilitatea fiscală pentru securitatea energetică
Comisia Europeană a adoptat luni noi orientări pentru statele membre privind extinderea domeniului de aplicare al clauzei derogatorii naționale pentru apărare.
Mecanismul permite includerea anumitor măsuri de securitate energetică în cadrul flexibilității bugetare existente pentru cheltuielile de apărare.
Bruxellesul precizează că nu este creată o clauză derogatorie separată pentru energie. În schimb, domeniul de aplicare al clauzei existente pentru apărare poate fi extins pentru a include măsuri energetice eligibile.
Pentru România, acest mecanism ar putea permite finanțarea unor investiții strategice fără ca întregul impact bugetar al acestora să fie tratat în același mod în cadrul regulilor fiscale europene.
România analizează măsurile care pot fi eligibile
Ministerul Energiei trebuie să stabilească mai întâi ce proiecte și programe ar putea îndeplini condițiile impuse de Comisia Europeană.
Statele membre sunt așteptate să transmită Bruxellesului o listă inițială a măsurilor de securitate energetică pentru care solicită flexibilitate fiscală. Documentele trebuie să includă și estimări privind costurile bugetare.
Comisia Europeană va analiza ulterior fiecare solicitare și va decide dacă măsurile propuse respectă criteriile prevăzute de legislația europeană.
Potrivit lui Cristian Bușoi, discuțiile cu reprezentanții Comisiei și cu celelalte state membre vor avea un rol important în clarificarea modului în care România poate utiliza noul mecanism.
Ce investiții energetice poate finanța mecanismul
Comisia Europeană indică mai multe categorii de măsuri care ar putea fi eligibile pentru flexibilitate fiscală.
Printre acestea se află investițiile de amploare în rețelele energetice, în special cele necesare pentru integrarea energiei produse din surse regenerabile.
De asemenea, Bruxellesul menționează sprijinul acordat gospodăriilor și companiilor pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili.
În această categorie pot intra, de exemplu, programele pentru achiziția de vehicule electrice, înlocuirea sistemelor de încălzire pe bază de petrol și gaze cu pompe de căldură, lucrările de eficiență energetică, instalațiile solare și bateriile pentru stocarea energiei electrice.
Lista Comisiei este însă una orientativă. Fiecare măsură va fi analizată individual.
Flexibilitatea fiscală este disponibilă între 2026 și 2028
Noua flexibilitate fiscală pentru securitatea energetică a fost anunțată de Comisia Europeană la 3 iunie 2026, în cadrul pachetului de primăvară al Semestrului European.
Potrivit Bruxellesului, măsurile eligibile trebuie să contribuie la creșterea rezilienței structurale a sistemului energetic european și la reducerea dependenței de combustibilii fosili.
În plus, sunt eligibile măsurile bugetare adoptate după 28 februarie, data indicată de Comisie în contextul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu.
Flexibilitatea este disponibilă pentru perioada 2026-2028.
Plafonul general de 1,5% din PIB pentru abaterea permisă de la traiectoria recomandată a cheltuielilor nete rămâne în vigoare. Pentru măsurile de securitate energetică, plafonul este de 0,3% din PIB pe an și 0,6% din PIB cumulat, în interiorul limitei generale de 1,5% din PIB.
Bruxellesul exclude sprijinul pentru combustibilii fosili
Noua flexibilitate fiscală nu poate fi folosită pentru măsuri care stimulează consumul de combustibili fosili.
Comisarul european Valdis Dombrovskis a dat ca exemplu măsurile care ar reduce accizele pentru combustibili și a subliniat că acestea nu reprezintă tipul de intervenție urmărit de Comisia Europeană.
Recomandarea Bruxellesului este ca statele membre să adopte măsuri temporare și țintite care să reducă cererea de combustibili fosili.
Dombrovskis a explicat că actuala problemă este legată de un șoc al ofertei de combustibili. În opinia Comisiei, stimularea cererii de petrol și gaze nu rezolvă problema și poate menține presiunea asupra prețurilor.
Prin urmare, Bruxellesul preferă investițiile care reduc dependența de petrol și gaze și cresc reziliența sistemelor energetice naționale.
România nu poate activa clauza doar pentru energie
Un aspect important al noilor reguli este că statele membre nu pot solicita activarea clauzei derogatorii naționale exclusiv pentru măsurile de securitate energetică.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a explicat, la solicitarea Mediafax, că flexibilitatea extinde clauza derogatorie deja existentă pentru cheltuielile de apărare.
„Flexibilitatea nu creează o clauză derogatorie națională separată pentru securitatea energetică. În schimb, aceasta extinde domeniul de aplicare al NEC existent pentru cheltuielile de apărare pentru a ține cont de măsurile de securitate energetică”, a transmis oficialul european.
Astfel, statele care solicită pentru prima dată activarea clauzei pot beneficia de flexibilitate atât pentru cheltuielile de apărare, cât și pentru măsurile eligibile de securitate energetică.
După activarea clauzei, un stat membru poate decide să folosească flexibilitatea disponibilă numai pentru măsurile de securitate energetică, dacă aceasta este opțiunea sa.
Comisia Europeană va verifica impactul asupra bugetelor
Flexibilitatea fiscală nu este acordată automat. Comisia Europeană va verifica fiecare solicitare pentru a se asigura că utilizarea mecanismului nu pune în pericol sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu.
Statele membre trebuie să demonstreze că măsurile propuse îndeplinesc criteriile privind domeniul de aplicare, adiționalitatea și eficiența costurilor.
În plus, țările care utilizează flexibilitatea pentru securitatea energetică vor avea obligații specifice de raportare.
Datele privind implementarea măsurilor vor fi analizate în cadrul procesului bianual de supraveghere fiscală.
18 state UE au activat deja clauza pentru apărare
Potrivit datelor sintetizate de Consiliul European, 18 state membre au activat până în prezent clauza derogatorie națională pentru cheltuielile de apărare.
Lista include Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Germania, Austria și Spania.
Mecanismul a fost activat în contextul creșterii cheltuielilor de apărare și al deteriorării situației de securitate europene.
Pentru România, următoarea etapă este identificarea măsurilor energetice care pot fi încadrate în noile reguli europene și calcularea impactului bugetar al acestora.
Ministerul Energiei analizează comunicarea Comisiei Europene și urmează să discute cu reprezentanții Bruxellesului și ai celorlalte state membre pentru a clarifica exact ce proiecte pot beneficia de flexibilitate fiscală.
