Fake news despre consiliera lui Nicușor Dan: Fotografii reale, asociate cu o informație falsă

O fotografie autentică poate deveni instrumentul unei campanii de dezinformare atunci când este prezentată într-un context fals. Este cazul relatat de Martina Orlea, consiliera președintelui Nicușor Dan pe probleme de securitate națională și combaterea dezinformării, care afirmă că a devenit ea însăși ținta unei campanii de fake news în acest weekend.

Potrivit Martinei Orlea, informația falsă construită în jurul unor fotografii realizate la Palatul Cotroceni s-a răspândit masiv pe rețelele sociale și ar fi ajuns la aproximativ un milion de persoane.

„Sunt consiliera lui Nicușor Dan în departamentul securității naționale, axată pe combaterea dezinformării, și chiar eu am fost ținta unei campanii de dezinformare în acest weekend”, a scris Martina Orlea într-o postare pe Facebook.

Martina Orlea: Fotografiile erau reale, dar informația era falsă

Potrivit consilierei prezidențiale, în mediul online au circulat fotografii în care Nicușor Dan apare alături de o tânără prezentată drept Martina Orlea.

Problema, susține consiliera, este că femeia din fotografii nu era ea.

Fotografia cu Nicușor Dan și procuroarea Ioana Sadovec, viralizată cu informația falsă că tânăra ar fi consiliera lui Nicușor Dan. Sursa foto: Facebook

Tânăra din imagini este Ioana, una dintre procuroarele care au fost recent la Palatul Cotroceni. Aceasta ar fi publicat pe rețelele sociale fotografii realizate alături de președintele Nicușor Dan.

Martina Orlea afirmă că fotografiile au fost folosite ulterior pentru construirea unei informații false.

„Pe baza acelor poze s-a creat INTENȚIONAT o știre falsă care a ajuns la aproximativ un milion de oameni”, a susținut consiliera.

Cum a fost construită informația falsă

Potrivit explicațiilor oferite de Martina Orlea, campania de dezinformare a pornit de la mai multe elemente reale.

Fotografiile de la Palatul Cotroceni erau autentice. În același timp, Nicușor Dan o numise recent pe Martina Orlea în funcția de consilier în cadrul departamentului de securitate națională.

Un alt element folosit în construcția informației false a fost vârsta apropiată a celor două femei.

Prin combinarea acestor informații, utilizatorilor li s-a transmis însă o concluzie falsă: că Martina Orlea era femeia fotografiată alături de președinte.

Cazul arată, în opinia consilierei, cum informațiile adevărate pot fi folosite pentru a construi o poveste falsă atunci când sunt scoase din context și asociate într-un mod înșelător.

Informația s-ar fi răspândit coordonat pe Facebook

Martina Orlea susține că răspândirea informației nu a fost una întâmplătoare.

Potrivit acesteia, mai multe profiluri de Facebook care publică în mod obișnuit conținut politic sau controversat au distribuit aproape simultan informația falsă.

Consiliera afirmă că respectivele postări aveau texte similare și au fost ulterior distribuite în sute de grupuri de pe Facebook.

Prin distribuirea succesivă, informația ar fi obținut un număr mare de vizualizări și interacțiuni.

Ulterior, conținutul ar fi ajuns și la influenceri cu zeci de mii de urmăritori. Informația s-ar fi propagat și pe TikTok și LinkedIn, iar redistribuirile succesive ar fi făcut dificilă identificarea sursei inițiale.

Fake news-ul s-a schimbat după ce a fost demontat

Un element important remarcat de Martina Orlea este modificarea mesajelor după ce utilizatorii au început să atragă atenția că femeia din fotografii nu era consiliera președintelui.

În prima etapă, postările prezentau direct persoana din fotografii drept Martina Orlea.

După ce această afirmație a fost contestată, unele postări au eliminat numele consilierei, păstrând fotografia și afirmația că Nicușor Dan și-ar fi numit o nouă consilieră de stat.

Ulterior, după ce și această versiune a fost pusă sub semnul întrebării, mesajele au fost din nou adaptate.

De această dată, informația că tânăra din fotografii era una dintre noile procuroare a fost prezentată ca fiind adevărată. În același timp, au apărut atacuri la adresa acesteia, inclusiv comentarii referitoare la aspectul fizic și la presupusele sale competențe profesionale.

„Ioana a fost o victimă colaterală în tot acest proces și îmi pare foarte rău că a trecut prin asta”, a transmis Martina Orlea.

Martina Orlea susține că ținta reală era Nicușor Dan

Consiliera prezidențială consideră că scopul campaniei nu a fost, în realitate, atacarea sa sau a femeii din fotografii.

În opinia sa, informația falsă a fost folosită pentru a-l ataca pe președintele Nicușor Dan, iar consilierii acestuia au fost transformați în ținte intermediare.

„Scopul acestei știri nu a fost să mă atace pe mine sau să o atace pe Ioana (…) ci să îl atace pe domnul președinte folosindu-i consilierii ca vector de atac”, afirmă Orlea.

Martina Orlea avertizează că mecanismul folosit în acest caz poate fi aplicat și unor subiecte cu o miză mult mai mare.

„Aceleași mecanisme promovează astăzi știri false despre Hello Kitty, mâine despre vaccinuri, poimâine despre alegeri”, a avertizat consiliera.

Apel pentru verificarea informațiilor înainte de distribuire

Martina Orlea le recomandă utilizatorilor să verifice informațiile înainte de a distribui conținut pe rețelele sociale.

În cazul prezentat de aceasta, o simplă căutare online după numele său ar fi putut indica faptul că femeia din fotografii nu era aceeași persoană.

Consiliera atrage atenția și asupra conținutului care provoacă reacții emoționale puternice.

În special, informațiile care generează furie pot fi distribuite rapid fără o verificare prealabilă. Tocmai aceste reacții pot fi exploatate în campanii de propagandă și dezinformare, susține Orlea.

Martina Orlea cere responsabilitate din partea platformelor

Consiliera președintelui Nicușor Dan afirmă că a sesizat reprezentanții Meta în legătură cu informațiile false distribuite pe platformele companiei.

Potrivit acesteia, nu toate postările semnalate au fost eliminate.

„Nu vorbim despre libertatea de exprimare, ci despre ștergerea unei știri false propagate INTENȚIONAT”, susține Martina Orlea.

Ea consideră că platformele sociale au un rol important în limitarea răspândirii conținutului fals, mai ales atunci când acesta este distribuit în mod repetat și prezentat în contexte înșelătoare.

Comentariile misogine, criticate de consilieră

În mesajul său, Martina Orlea a atras atenția și asupra comentariilor misogine apărute în jurul fotografiilor.

Tânăra din imagini a devenit, la rândul său, ținta unor comentarii referitoare la aspectul fizic, haine și presupusele sale calități profesionale.

Consiliera a criticat astfel de atacuri și a cerut renunțarea la judecarea femeilor în funcție de aspectul lor.

„Să nu mai judecăm femeile după cum se îmbracă și arată. Ar fi trebuit să trecem peste asta cu mult timp în urmă”, a transmis Martina Orlea.

Facebook

Comentarii