După declanșarea războiului din Ucraina, sectorul energetic rus a devenit una dintre principalele ținte ale sancțiunilor internaționale. Exporturile de petrol, sursa-cheie de finanțare a mașinăriei de război a Kremlinului, au fost limitate sever. În acest context, Rusia a recurs la metode alternative pentru a-și menține fluxurile de „aur negru”, una dintre cele mai eficiente fiind utilizarea așa-numitei flote fantomă.
Datele de trafic maritim și analizele unor experți români indică faptul că nave asociate flotei fantomă a Rusiei folosesc zona economică exclusivă a României pentru staționări prelungite și operațiuni logistice opace, menite să susțină exporturile de petrol ale Moscovei, în pofida sancțiunilor internaționale, scrie Digi24.
Ce este flota fantomă și cum funcționează
Flota fantomă este formată din nave care operează sub pavilioane de complezență, aparținând formal unor state cu o legislație mai permisivă sau unor companii-paravan. Aceste nave schimbă frecvent proprietarii, denumirile și rutele, iar în multe cazuri își opresc sistemele de identificare automată (AIS) pentru a evita monitorizarea.
O parte dintre petroliere preiau marfa direct din porturile rusești, în timp ce altele recurg la transferuri „ship to ship” în apele internaționale sau în zone economice exclusive, inclusiv în cea a României, susțin experți români în securitate maritimă.
Zona economică exclusivă a României, un spațiu exploatat
Zona economică exclusivă (ZEE) a României este definită de lege ca spațiul maritim adiacent apelor teritoriale, unde statul exercită drepturi suverane asupra resurselor naturale și are competențe limitate de jurisdicție. Navigația internațională este permisă, iar această ambiguitate juridică este exploatată tot mai des de actori care operează la limita legalității.
Spre deosebire de apele teritoriale, care sunt o extensie a teritoriului național, ZEE permite altor state libertatea de navigație și zbor, ceea ce face dificilă intervenția autorităților în lipsa unor încălcări clare.
Exemple concrete din vestul Mării Negre
În perioada toamnă–iarnă 2025–2026, vestul Mării Negre a fost utilizat nu doar ca rută de tranzit, ci și ca zonă de staționare planificată. Un caz analizat de experți este cel al petrolierului CLEAN RAIDER, navă sub pavilion liberian, care a ajuns în zona economică exclusivă a României pe 3 decembrie 2025.
Între 3 și 12 decembrie, nava a avut mai multe episoade de loitering la aproximativ 35–36 de kilometri de țărm, în zona Tuzla. În proximitate s-a aflat petrolierul KOLENTE, venit din portul rus Novorossiisk, care a prezentat un comportament similar, cu opriri repetate și viteze apropiate de zero.
Datele de trafic maritim sugerează că astfel de staționări nu sunt întâmplătoare, ci pot indica pregătiri pentru transferuri de petrol sau alte activități logistice opace.
Comportamente tipice flotei fantomă
Analizele arată că CLEAN RAIDER a mai avut staționări îndelungate în zone cunoscute drept noduri logistice sensibile, precum sudul Ciprului, coasta Georgiei sau zona Maltei. Aceste regiuni sunt frecvent utilizate ca spații de așteptare între rute comerciale legitime și fluxuri semilegale.
În cazul navei KOLENTE, datele limitate disponibile pe platformele de monitorizare indică o posibilă oprire deliberată a sistemului AIS, un comportament caracteristic petrolierelelor implicate în eludarea sancțiunilor.
Riscuri pentru securitatea și economia României
Prezența repetată a unor nave opace în zona economică exclusivă a României nu este ilegală în sine, dar creează riscuri cumulative de securitate, mediu și economie. Miza este amplificată de importanța strategică a proiectelor energetice din Marea Neagră, inclusiv exploatările offshore majore.
Normalizarea acestor rutine maritime în apropierea infrastructurii energetice ridică semne de întrebare privind capacitatea de reacție și monitorizare într-un context regional deja tensionat.
Presiune internațională asupra flotei fantomă
La nivel global, flota fantomă a Rusiei este tot mai des vizată de autoritățile occidentale. Statele Unite au confiscat recent mai multe nave implicate în exporturi ilegale de petrol, inclusiv un petrolier urmărit timp de aproape două săptămâni înainte de a fi capturat în Atlanticul de Nord.
În paralel, investigații jurnalistice din nordul Europei indică faptul că unele nave asociate flotei fantomă ar avea și roluri de culegere de informații despre infrastructura critică occidentală. Kremlinul neagă aceste acuzații, însă datele publice de trafic maritim ridică semne de întrebare tot mai greu de ignorat.
