Deși PIB-ul crește pe hârtie, gospodăriile maghiare rămân mai sărace decât cele din România și Polonia.
Deși liderii de la Budapesta laudă reziliența economică a Ungariei, cifrele furnizate de Eurostat spun o altă poveste. Cu un consum individual real (AIC) pe cap de locuitor de doar 72% din media Uniunii Europene, Ungaria ocupă, fără drept de apel, ultimul loc în clasamentul bunăstării gospodăriilor. Mai jos decât Grecia, mai jos decât Croația, și chiar cu 13 puncte procentuale sub Polonia – statul „frate” din Grupul de la Vișegrad, adesea citat de Viktor Orbán ca model economic și strategic.
România urcă discret în clasament
Consumul real pe cap de locuitor a urcat în România la 88% din media UE. Cu alte cuvinte, cetățenii români beneficiază de un nivel de trai mai apropiat de cel occidental decât cei din Polonia (85%), Cehia (81%) sau Ungaria.
Diferența nu constă în miracole economice, ci în capacitatea de a distribui ceva mai echitabil resursele și beneficiile – un detaliu pe care guvernul de la Budapesta îl ignoră sistematic.
O economie care produce, dar nu hrănește
Sub regimul Fidesz, PIB-ul Ungariei atinge 77% din media UE – o performanță care, teoretic, ar trebui să însemne prosperitate. Cu toate acestea teoria și viața reală se întâlnesc rareori în țările în care statul funcționează ca un aparat de transfer al averii de la contribuabili către elitele politice.
Orbán pierde contactul: Tisza crește
Datele economice vin într-un context politic din ce în ce mai complicat pentru premierul Viktor Orbán. Un sondaj Median publicat de HVG pe 18 iunie arată că noul partid de opoziție, Tisza, condus de fostul său apropiat Péter Magyar, conduce detașat în preferințele alegătorilor deciși: 51% față de 36% pentru Fidesz.
În rândul maghiarilor sub 40 de ani, diferența este și mai pronunțată – 58% susțin Tisza, semn clar că o generație întreagă s-a săturat de stagnare, de corupție și de retorica anti-occidentală.
Realitatea care doare: Consumul în scădere și iluziile politice
Guvernul maghiar continuă să vorbească despre „suveranitate economică” și „model național conservator”, în timp ce datele statistice arată că maghiarii trăiesc mai prost decât vecinii lor.
România – cu toată infrastructura precară, cu tot haosul fiscal – reușește să depășească Ungaria la nivelul consumului real.
Într-un astfel de peisaj, nu e greu de înțeles de ce tot mai mulți alegători se reorientează.
