România înregistrează cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani din UE.
Uniunea Europeană a înregistrat în luna martie 2025 o rată a șomajului de 5,8%, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cifra se menține stabilă față de luna precedentă și înregistrează o ușoară scădere comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, când rata era de 6%.
România se află ușor sub media europeană, cu 5,5% șomaj, ceea ce echivalează cu aproximativ 453.000 de persoane fără loc de muncă. Dincolo de acest procent, se ascund dezechilibre profunde pe grupe de vârstă și gen, dar și mari diferențe în ceea ce privește salariile din rândul statelor membre.
Tinerii români, pe marginea pieței muncii
Unul dintre cele mai îngrijorătoare semnale vine din direcția tinerilor. România înregistrează cea mai mare rată a șomajului în rândul celor sub 25 de ani din Uniunea Europeană: aproximativ 26%. În comparație, media UE se situează la 14,5%. Asta înseamnă că 135.000 de tineri români nu au un loc de muncă.
Această realitate ridică semne de întrebare cu privire la eficiența programelor de inserție profesională pentru tineri, dar și la capacitatea sistemului educațional de a pregăti forța de muncă pentru cerințele pieței actuale.
Bărbații români, mai afectați de șomaj decât femeile
În timp ce la nivelul Uniunii Europene rata șomajului este mai mare în rândul femeilor (6%) decât în rândul bărbaților (5,7%), în România tendința este inversată: femeile au o rată a șomajului de 5,4%, iar bărbații de 5,6%.
Această inversare poate reflecta atât diferențe structurale în tipurile de joburi disponibile în România, cât și posibila migrație a bărbaților către sectoare mai volatile sau mai expuse la automatizare și restructurări.
Salarii: decalajul rămâne dureros
La capitolul salarii medii, România se află în continuare printre ultimele locuri în Uniunea Europeană. Salariul mediu brut lunar al unui angajat român cu normă întreagă este estimat la 1.400 de euro, potrivit unei analize Euronews bazate pe datele Eurostat și OCDE pentru anul 2023.
Prin comparație, Luxemburg domină topul cu 6.755 de euro, urmat de Danemarca (5.634 €) și Irlanda (4.890 €). În total, șapte state membre oferă salarii de peste 4.000 de euro lunar. De cealaltă parte, România se află alături de Grecia, Ungaria și Bulgaria, toate sub pragul de 1.500 de euro.
Puterea de cumpărare mai echilibrează terenul
Ajustarea salariilor în funcție de puterea de cumpărare (PPS) oferă o imagine ceva mai echilibrată. România urcă în clasament, cu un salariu mediu ajustat de aproximativ 2.400 de euro, depășind Bulgaria, Ungaria și Slovacia. Dar chiar și așa, diferențele rămân relevante: în termeni de PPS, Luxemburgul conduce din nou cu 4.479 de euro, urmat de Belgia, Danemarca și Germania.
Diferențele, deși diminuate, rămân considerabile: raportul dintre cel mai mare și cel mai mic salariu scade de la 6:1 la 2,6:1.
Aceste diferențe nu țin doar de costul vieții, ci reflectă și nivelul de productivitate, specializarea economică, dar și puterea de negociere a salariaților, spune dr. Sotiria Theodoropoulou, expert în politici de ocupare la Institutul Sindical European.
Salariile au crescut, dar nu la fel pentru toți
În perioada 2018–2023, toate cele 26 de state UE analizate au înregistrat creșteri salariale. Media UE a urcat cu 507 euro lunar, ceea ce înseamnă o creștere de 19%. Cele mai spectaculoase evoluții s-au văzut în Lituania (102%) și Luxemburg (+1.291 €). La polul opus, Grecia a avut cea mai modestă majorare – doar 91 de euro lunar.
