Bulgaria are cea mai mare pondere a persoanelor cu salarii mici (26,8%), urmată de România (23,9%) și Letonia (23,3%). La polul opus, Portugalia (1,8%), Suedia (4,1%) și Finlanda (6,5%) au proporții mult mai scăzute de angajați cu salarii mici.
Conform celor mai recente date ale Eurostat, ponderea angajaților cu salarii mici în Uniunea Europeană a scăzut ușor în ultimii ani.
În 2022, 14,7% dintre angajații din UE câștigau salarii mici, în scădere față de 16,2% în 2018.
Salariile mici sunt definite ca fiind cele care reprezintă două treimi sau mai puțin din câștigul mediu pe oră brut în țara respectivă.
Disparitățile între sexe și vârste continuă să fie semnificative.
În 2022, ponderea femeilor cu salarii mici a fost mai mare decât a bărbaților, ajungând la 17,1%, comparativ cu 12,6% în cazul acestora din urmă. În 2018, diferențele erau și mai mari, cu 18,2% femei și 12,5% bărbați. De asemenea, aproape un sfert dintre angajații sub 30 de ani (25,2%) câștigau salarii mici, în timp ce în grupele de vârstă mai înaintată, procentul era semnificativ mai mic: 12,1% pentru cei între 30 și 49 de ani și 13,4% pentru cei de peste 50 de ani.
Educația – rol esențial
Educația joacă un rol esențial în determinarea nivelului salarial. Astfel, 27,5% dintre angajații cu un nivel scăzut de educație câștigau salarii mici în 2022, în timp ce doar 4,8% dintre cei cu nivel înalt de educație se aflau în aceeași situație.
În ceea ce privește sectoarele economice, activitățile din domeniul HORECA (hoteluri, restaurante și cafenele) au avut cea mai mare pondere a angajaților cu salarii mici (35,1%), urmate de activitățile administrative și de servicii suport (32,3%).
În plus, tipul de contract influențează semnificativ veniturile angajaților. Astfel, 27,2% dintre cei cu contracte pe durată determinată aveau salarii mici, față de 12,6% dintre cei cu contracte pe perioadă nedeterminată.
