În 2021, gospodăriile din UE au cheltuit peste 1,035 miliarde EUR (echivalentul a 7,1% din PIB-ul total al UE) pe „alimente și băuturi nealcoolice”. Suma reprezintă o pondere de 14,3% din cheltuielile totale ale gospodăriilor.
Cele mai mari cheltuieli pentru „alimente și băuturi nealcoolice” în 2021 au fost înregistrate în România (24,8%), Lituania (20,4%), Bulgaria (20,1%), Estonia (19,9%), Polonia și Slovacia (ambele 19,6%).
La polul opus, cele mai mici cote au fost înregistrate în Irlanda (8,3%), Luxemburg (9,0%), Austria (10,9%), Danemarca și Germania (ambele cu 11,8%).
Ce înseamnă acest lucru?
Ponderea cheltuielilor totale ale gospodăriilor alocată pentru alimente este un indicator al securității alimentare a gospodăriei. O varietate de studii ne arată că, cu cât o gospodărie este mai săracă și mai vulnerabilă, cu atât cheltuielile destinate alimentelor sunt mai mari.
Această observație este cunoscută sub numele de legea lui Engel.
Engel a constatat în termeni simpli că: ”cu cât o familie este mai săracă, cu atât este mai mare proporția din venitul total alocat pentru hrană. Aceste cifre, reprezintă cel mai bun indicator pentru nivelul de trai al unei populații.”
Perspectiva lui Engel a fost extinsă la nivelul unei țări întregi, susținând că, cu cât o națiune este mai bogată, cu atât este mai mică proporția de muncă și capital care va trebui să se îndrepte către producția de alimente și cu atât poate dedica mai mult producției și serviciilor, rezultând o economie mai avansată.
Astfel, poziția fruntașă pe care o ocupă România în noul raport Eurostat ne indică de fapt că nivelul de trai al oamenilor este unul scăzut.
