Comisia pentru libertăți civile a Parlamentului European a aprobat extinderea mandatului Europol pentru combaterea traficului de migranți și persoane.
Reforma, salutată de instituțiile europene ca un pas necesar împotriva rețelelor criminale, provoacă însă îngrijorare în rândul organizațiilor civice, care avertizează asupra riscului de abuzuri și supraveghere în masă, relatează Euractiv.
Acord politic pentru consolidarea Europol
Votul Comisiei pentru Libertăți Civile (LIBE) vine după acordul politic din septembrie între Parlamentul European și Consiliu, menit să consolideze mandatul Europol și să îmbunătățească cooperarea transfrontalieră împotriva traficanților de migranți.
Noua legislație consolidează Centrul European împotriva traficului de migranți, parte a Europol, și consolidează colaborarea cu Eurojust și Frontex.
Reforma prevede extinderea capacităților de procesare a datelor biometrice, îmbunătățirea schimbului de informații între statele membre și un buget suplimentar de 50 milioane de euro, alături de 50 de posturi noi.
Scopul oficial: Combaterea rețelelor criminale
Propunerea, introdusă de Comisia Europeană în 2023, urmărește să ofere Europolului un rol central în coordonarea eforturilor UE împotriva rețelelor internaționale de contrabandă cu migranți și trafic de persoane.
Comisia consideră că numai printr-o abordare integrată și prin consolidarea schimbului de date între statele membre activitatea rețelelor de trafic, care generează miliarde de euro anual și periclitează viețile a mii de oameni, poate fi redusă .
Criticii: „Un cal troian sub pretext umanitar”
Mai multe ONG-uri și grupuri pentru drepturile omului, reunite sub coaliția #ProtectNotSurveil, au denunțat reforma drept un „Cal troian”, avertizând că extinderea competențelor Europol ar putea transforma acțiunile umanitare în instrumente de supraveghere.
Potrivit acestora, noile reguli pot duce la supraveghere în masă, profilare rasială și criminalizarea migranților sau a organizațiilor neguvernamentale, fără a aborda cauzele reale ale migrației ilegale.
Ajustări făcute de Parlament, dar temerile persistă
Versiunea finală a textului legislativ, adoptată în mai, a eliminat unele elemente controversate, precum posibilitatea desfășurării operațiunilor Europol în țări terțe.
Totuși, activiștii pentru confidențialitate și protecția datelor consideră că modificările sunt insuficiente: regulamentul ar acorda poliției acces extins la date biometrice și personale sensibile, fără garanții suficiente privind supravegherea și transparența.
O nouă fortăreață?
Pe lângă îngrijorările privind viața privată, organizațiile civice acuză Uniunea Europeană că se îndreaptă tot mai mult spre o abordare de securitate, în detrimentul drepturilor omului.
Extinderea colaborării dintre Europol și Frontex, precum și posibilitatea partajării datelor cu state non-UE cu un istoric slab în materie de drepturi fundamentale, ar putea, potrivit criticilor, submina angajamentele internaționale ale UE și pune în pericol migranții vulnerabili.
Următorul pas: Votul în plenul Parlamentului
După aprobarea în Comisia LIBE, reforma va fi supusă votului final în plenul Parlamentului European în luna noiembrie. Dacă va fi confirmată, aceasta va intra în vigoare în 2026.
