Tot mai mulți cercetători din Statele Unite privesc cu scepticism viitorul libertății academice și al finanțării în țara lor, iar Europa încearcă să umple golul. Luni, 5 mai, Parisul va găzdui conferința „Choose Europe for Science”, găzduită la Sorbona, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron și al Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
Evenimentul marchează un punct de cotitură în strategia europeană pentru atragerea elitei științifice globale. Franța — și mai nou Uniunea Europeană — transmit clar că băncile de cercetare de pe Bătrânul Continent sunt deschise, finanțate și dornice de minți strălucite.
De la „Choose France” la „Choose Europe”
Inițiativa a pornit inițial ca un program exclusiv francez, intitulat „Choose France for Science”, dar a căpătat rapid o dimensiune europeană. Palatul Élysée a confirmat că luni vor fi anunțate măsuri concrete, inclusiv pachete de sprijin financiar, atât din partea statului francez, cât și a instituțiilor europene.
„Aici, în Franța, cercetarea este o prioritate, inovația — o cultură, iar știința — un orizont fără limite. Cercetători din întreaga lume, alegeți Franța, alegeți Europa! Ne vedem pe 5 mai”, a scris Macron, într-un mesaj postat pe rețeaua X, în 18 aprilie.
Surse diplomatice vorbesc despre un efort coordonat, cu scopul de a atrage „sute” de cercetători din SUA, oferindu-le condiții de lucru stabile, autonomie academică și sprijin financiar dedicat.
SUA, tot mai puțin atractivă pentru cercetători
Contextul internațional joacă un rol esențial în această repoziționare europeană. Restricțiile impuse de administrația Trump, de la tăieri bugetare la ingerințe politice în viața academică, au generat un climat de incertitudine în rândul cercetătorilor din SUA. Europa mizează pe această fragilitate și speră să atragă elite științifice dezamăgite sau nemulțumite.
Un exemplu concret vine din sudul Franței: universitatea Aix-en-Provence-Marsilia a lansat în martie o inițiativă pilot, adresată direct cercetătorilor americani nemulțumiți. Răspunsul nu a întârziat: circa 200 de dosare au fost primite, iar instituția estimează că va putea integra între 15 și 20 de cercetători, în baza bugetului alocat.
Macron mizează pe cercetare ca vector de influență europeană
Președintele Macron a transformat știința într-unul dintre pilonii principali ai viziunii sale geopolitice pentru Europa. Nu este vorba doar de economie sau inovație, ci de influență, prestigiu și suveranitate tehnologică.
Conferința de luni de la Sorbona nu este doar un forum de dezbateri, ci un semnal strategic: Europa vrea să joace în liga mare a cercetării globale. Și pentru asta e dispusă să investească, să primească și să susțină.
