Prețurile la locuințe au crescut constant în ultimul deceniu în aproape toate statele membre, iar tinerii europeni găsesc tot mai greu o locuință accesibilă. După ani în care Bruxelles-ul a considerat problema locuințelor o chestiune națională, Uniunea Europeană își schimbă abordarea.
Într-un moment considerat istoric, liderii celor 27 de state membre s-au reunit joi la summitul Consiliului European pentru a discuta pentru prima dată o strategie comună de combatere a crizei locuințelor — o criză care, potrivit analiștilor, alimentează inegalitățile sociale și ascensiunea populismului.
„Pentru prima dată, liderii Uniunii Europene vor dezbate această problemă critică la cel mai înalt nivel”, a declarat președintele Consiliului European, António Costa.
„Este esențial să discutăm cum poate Uniunea să completeze eforturile naționale.”
Un nou capitol în politica socială a UE
Până de curând, politica locuințelor nu figura printre competențele instituționale ale Uniunii Europene. Deși Bruxelles-ul a adoptat legi privind performanța energetică a clădirilor sau calitatea materialelor de construcție, reglementarea pieței imobiliare a rămas la latitudinea guvernelor naționale.
Totul s-a schimbat odată cu presiunea venită dinspre grupurile de centru-stânga înaintea alegerilor europene din 2024, care au convins-o pe președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, să creeze un portofoliu dedicat locuințelor.
Astfel, danezul Dan Jørgensen a devenit primul comisar european pentru locuințe.
Acesta urmează să prezinte în decembrie Planul European pentru Locuințe Accesibile, un document-cheie menit să canalizeze finanțarea europeană către locuințele publice, cooperative și sociale. În 2026, Jørgensen va propune și o reglementare a închirierilor pe termen scurt, vizând platforme precum Airbnb.
Consiliul European intră în acțiune
După aproape un deceniu de tăcere – între 2013 și 2022 nu a avut loc nicio reuniune a miniștrilor locuinței – Consiliul, condus acum de António Costa, readuce subiectul în prim-plan. Costa susține că această criză a locuințelor afectează drepturile fundamentale, competitivitatea și încrederea în democrație.
Totuși, consensul între statele membre se anunță dificil. Țările rămân divizate privind modul de intervenție: unii lideri cer plafonarea chiriilor și limitarea speculațiilor imobiliare, alții vor mai multă libertate pentru piețele interne.
Între ambiție și blocaj politic
Potrivit unui proiect de concluzii consultat de POLITICO, liderii europeni descriu criza locuințelor ca fiind „urgentă”, dar nu promit măsuri concrete. În schimb, solicită Comisiei Europene doar să prezinte Planul pentru locuințe accesibile deja programat.
Documentul subliniază însă respectarea principiului subsidiarității, adică ideea că UE trebuie să intervină doar atunci când poate obține rezultate mai bune decât autoritățile locale sau naționale.
Pentru Sorcha Edwards, secretar general al Housing Europe, acest limbaj reflectă o atitudine precaută:
„Fiecare stat va fi defensiv în privința propriului model de locuire. Nu e o surpriză, dar platformele de închirieri pe termen scurt vor fi primele care se bucură de o reacție timidă din partea Consiliului.”, a declarat aceasta pentru Politico.
Aceasta adaugă însă că subsidiaritatea poate fi utilă dacă UE se concentrează pe flexibilizarea regulilor de îndatorare și pe finanțarea proiectelor sociale și publice de locuințe.
Orașele cer acțiune imediată
Summitul este urmărit îndeaproape de liderii marilor orașe europene, printre care Jaume Collboni, primarul Barcelonei, care a semnat împreună cu alți 18 edili o scrisoare deschisă către Consiliu și Comisie.
„Summitul Consiliului European din această săptămână este un moment crucial pentru o reacție ambițioasă la criza locuințelor – principala sursă de inegalitate socială din Europa”, a declarat Collboni.
„Orașele așteaptă un mandat clar pentru Comisia Europeană de a propune un plan care să includă finanțare rapidă, instrumente de reglementare și putere de decizie locală.”
