Candidatura președintelui României la funcția de secretar general al NATO a provocat nedumeriri, încercând acum să fie decriptată. Într-un articol al editorului la Praga pentru Europa, Rikard Jozwiak, Europa Liberă remarca, ieri, că este vorba despre un „puzzle complicat”, dat fiind faptul că au loc alegeri atât la nivelul UE, cât și la cel al NATO, iar candidații par să fie, în mare parte, aceiași.
Oferta făcută marți de președintele român Klaus Iohannis ar putea reprezenta o schimbare binevenită, pentru ca și Estul Europei să se facă auzit, nu doar Vestul, scrie jurnalistul de la Europa Liberă.
El punctează că liderii structurilor politice europene nu au provenit vreodată din țările estice – care au aderat la UE și la NATO, în ultimii 25 de ani – Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Singurul „estic” a fost actualul prim-ministru polonez, Donald Tusk, care a fost președinte al Consiliului European (din 2014 până în 2019).
La polul opus, Olanda – care îl propune acum pe premierul Mark Rutte – s-a aflat de trei ori la conducerea NATO. Jurnalistul Europa Liberă punctează, totuși, și dificultatea de a ocoli „Cvartetul” – SUA, Marea Britanie, Germania și Franța – care și-au anunțat deja susținerea pentru Rutte. Cum, de cealaltă parte, pentru candidatul olandez, există la fel dificultatea de a întruni majoritatea tuturor celor 32 de țări ale NATO, Ungaria și Turcia fiind împotrivă.
Jurnalistul Europa Liberă se întreabă, în aceste condiții, dacă nu cumva președintele român și-a anunțat candidatura pentru NATO, cu scopul de „a intra în arenă” pentru un post la UE. Potrivit tezei acestuia, Klaus Iohannis ar viza funcția de președinte al Comisiei Europene. Deși PPE va câștiga alegerile, Ursula von der Leyen va întâmpina dificultăți la votul în Parlamentul European, pe motiv că „nu a lăsat și comisarii europeni să strălucească”.
În aceste condiții, Klaus Iohannis ar putea fi desemnat candidatul CE, prin consens. „Poate asta înseamnă că este timpul pentru un candidat de consens? Poate că acest candidat ar putea fi Iohannis”, își încheie articolul jurnalistul de la Europa Liberă.
