Pe fondul ascensiunii partidelor de extremă dreaptă și al schimbărilor vizibile în percepția publică asupra imigrației, numeroase țări europene adoptă măsuri restrictive privind dreptul la azil, reîntregirea familiei și mobilitatea migranților. În paralel, relatează agenția EFE, controalele la frontieră se extind, iar retorica anti-imigrație capătă tot mai mult sprijin în rândul populației.
Proteste, reforme și retorică radicală în sudul Europei
În Spania, orașul Torre Pacheco (regiunea Murcia) a devenit epicentrul unei crize rasiale după proteste violente împotriva nord-africanilor, alimentate de grupări de extremă dreapta pe rețelele sociale.
În Portugalia, Parlamentul a aprobat miercuri o modificare a Legii străinilor, care limitează accesul la reîntregirea familiei pentru migranți. Totodată, a fost înființată o nouă structură pentru controlul frontierelor în cadrul Poliției de Securitate Publică.
Franța și Germania introduc reguli mai stricte pentru reîntregirea familiei
În Franța, conform noii reforme din ianuarie 2024, cererile de reîntregire pot fi depuse doar după 18 luni de ședere legală (anterior 12 luni), iar solicitanții trebuie să dovedească un nivel minim de franceză.
Germania a suspendat pentru doi ani dreptul la reîntregirea familiei pentru migranții care nu au statut de refugiat și nu sunt în pericol de persecuții în țările de origine.
Regatul Unit și Italia: Repatrieri și centre externe de detenție
Regatul Unit a înăsprit legislația privind angajarea migranților, impunând firmelor să verifice legalitatea documentelor angajaților. A semnat și un nou acord cu Franța privind returnarea celor care traversează Canalul Mânecii cu ambarcațiuni mici.
Italia a stârnit controverse după deschiderea a două centre în Albania, destinate reținerii migranților care nu sunt eligibili pentru azil, măsură aflată acum în atenția Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Țările nordice impun măsuri radicale împotriva solicitanților de azil
Danemarca propune soluții dure, precum centre de deportare în Rwanda și confiscarea bunurilor personale ale solicitanților de azil, evaluate la peste 1.300 de euro.
În Finlanda, aflată sub conducerea partidului „Adevărații Finlandezi”, guvernul promovează limitarea drepturilor de azil și reîntregire. Suedia, sprijinită de „Democrații Suedezi”, își orientează politica de imigrație către atragerea profesioniștilor calificați.
Austria, Polonia și Grecia își închid granițele și suspendă azilul
Austria, deși condusă de un guvern tripartit și nu de FPÖ, a suspendat cererile de reîntregire a familiei timp de șase luni, invocând suprasolicitarea serviciilor publice.
Polonia a interzis solicitarea de protecție pentru migranții care intră ilegal, începând cu luna martie, iar Grecia a adoptat un amendament care permite deportarea directă a migranților africani fără posibilitatea cererii de azil.
Controale la frontieră în întreaga Europă
De la criza refugiaților din 2015, numeroase țări au introdus controale la granițele interne ale UE. Grecia este acuzată de redirecționarea forțată a migranților către Turcia, Franța a extins controalele la frontierele Schengen, iar Germania aplică măsuri similare în relație cu Austria, Slovenia și Slovacia.
Regatul Unit și Franța au semnat un nou pact de repatriere, care implică schimburi de solicitanți de azil și consolidarea supravegherii în Canalul Mânecii — o rută maritimă în care, potrivit UNHCR, cel puțin 86 de persoane au murit doar în 2024.
Percepția publică se schimbă radical în Europa
În Franța, 63% dintre cetățeni consideră că „sunt prea mulți imigranți”, conform unui sondaj Cevipof publicat în februarie 2025. În Austria, 56% sprijină suspendarea prelungită a reîntregirii familiei.
În Regatul Unit, partidul Reform UK – cunoscut pentru poziția sa anti-imigrație – depășește în sondaje atât laburiștii, cât și conservatorii.
