Uniunea Europeană face un pas decisiv către independența energetică, după ce statele membre au aprobat planul Comisiei Europene de a elimina complet importurile de hidrocarburi rusești până în 2028. Decizia, susținută de majoritatea țărilor UE, a fost contestată doar de Slovacia și Ungaria, care invocă riscuri pentru securitatea energetică.
Acordul european marchează o schimbare istorică în politica energetică
Comisarul european pentru energie și locuințe, Dan Jørgensen, a salutat decizia Consiliului UE, afirmând că „aceasta este o zi foarte importantă pentru viitorul energetic al Europei”.
Acesta a subliniat că executivul european va sprijini toate statele membre, inclusiv pe cele care nu susțin regulamentul, pentru a facilita tranziția către surse alternative.
Propunerea Comisiei prevede ca Uniunea să sisteze contractele pe termen scurt pentru gazele rusești până în 2027, iar pe cele pe termen lung până în 2028, atât prin conducte, cât și prin transport maritim.
Tranziție graduală și reguli stricte pentru contractele existente
Miniștrii energiei au cerut o perioadă de tranziție clară. Contractele semnate înainte de 17 iunie 2025 vor putea fi derulate până în iunie 2026, iar cele pe termen lung până la 1 ianuarie 2028.
Consiliul a propus ca modificările contractuale să fie permise doar din motive operaționale, fără creșterea volumelor, oferind totodată flexibilitate țărilor fără ieșire la mare.
Totodată, Comisia a propus simplificarea procedurilor vamale și un sistem de autorizare prealabilă, pentru a evita blocajele administrative.
Ungaria și Slovacia – voci critice împotriva planului
Deși majoritatea statelor UE susțin măsura, Slovacia și Ungaria s-au opus, motivând că o eliminare rapidă a hidrocarburilor rusești ar pune în pericol securitatea energetică.
„Aprovizionarea cu energie a Ungariei va fi distrusă. Nu este vorba despre politică, ci despre matematică”, a declarat ministrul ungar de externe Péter Szijjártó, explicând că infrastructura actuală este insuficientă.
Acesta a acuzat faptul că dependența de o singură rută de aprovizionare prin Croația ar fi un risc major.
Cu toate acestea, replica Croației a venit imediat: Zagreb a garantat că are capacitate deplină pentru aprovizionarea Ungariei, subliniind că ruperea legăturilor energetice cu Moscova este „corectă din punct de vedere economic și moral”.
Țările baltice și Polonia cer accelerarea procesului
Reprezentanții Letoniei și Poloniei au cerut o accelerare a calendarului de eliminare a dependenței de Rusia.
„Nu suntem aici să vorbim doar despre cifre, ci despre valori”, a transmis ministrul polonez al Energiei, făcând apel la unitate în fața presiunilor Kremlinului.
Europa, din ce în ce mai puțin dependentă de gazul rusesc
Înainte de invazia Ucrainei, Rusia furniza 45% din gazul consumat de UE. În prezent, acest procent a scăzut la doar 13%, un semn al reorientării rapide către surse alternative și energie regenerabilă.
Noua etapă va însemna o ruptură totală de combustibilii fosili proveniți din Rusia, accelerând tranziția către o economie decarbonizată.
Către o Europă decarbonizată și independentă energetic
Ministrul danez al Climei și Energiei, Lars Aagaard, a afirmat că „Uniunea va înceta să finanțeze mașina de război a Rusiei” și că aceasta este doar „începutul unei tranziții către o economie verde”.
La rândul său, secretarul de stat spaniol pentru Energie, Joan Groizard, a subliniat că „energia nu poate fi o armă de război” și că Europa trebuie să reducă nu doar dependența de Rusia, ci și de orice alt furnizor unic.
„Nu este suficient să înlocuim o dependență cu alta”, a adăugat Groizard, pledând pentru accelerarea investițiilor în energie regenerabilă.
Negocieri finale cu Parlamentul European
Consiliul UE urmează acum să negocieze regulamentul cu Parlamentul European, care dorește devansarea termenului de interzicere a importurilor cu un an, până în 2027.
Instituțiile europene speră să finalizeze textul legislativ până la sfârșitul acestui an, astfel încât statele membre să poată implementa rapid noile reguli.
