În fața crizei demografice, creșterea economică în UE nu mai poate fi bazată pe rotația forței de muncă, ci pe o productivitate mai mare.
Scăderea natalității și îmbătrânirea populației pun o presiune tot mai mare asupra pieței muncii din Europa. În lipsa unui număr suficient de tineri care să intre în câmpul muncii, tot mai mulți oficiali discută despre creșterea productivității și despre posibilitatea ca angajații existenți să lucreze mai mult.
Președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis, consideră că modelul economic bazat pe înlocuirea constantă a generațiilor de lucrători nu mai funcționează în actualul context demografic.
Declarațiile făcute la Forumul Băncii Europene de Investiții
În cadrul Forumului anual al Băncii Europene de Investiții (EIB), Pierrakakis a afirmat ieri că economia europeană trebuie să găsească alte modalități de a susține creșterea economică.
Potrivit acestuia, provocarea demografică schimbă modul în care funcționează piața muncii.
„În fața provocării demografice, creșterea nu mai poate fi bazată pe rotația forței de muncă, ci pe o productivitate mai mare”, a declarat președintele Eurogrupului.
Declarația reflectă o preocupare tot mai mare în rândul liderilor economici, care încearcă să identifice soluții pentru o piață a muncii în care numărul lucrătorilor tineri este în scădere.
Europa se confruntă cu scăderea natalității și migrația tinerilor
În multe state europene, natalitatea a scăzut constant în ultimele decenii. În același timp, mobilitatea ridicată a forței de muncă face ca mulți tineri să plece în alte state în căutarea unor salarii mai mari sau a unor oportunități profesionale mai bune.
Această tendință creează un dezechilibru între numărul persoanelor active și cel al pensionarilor. Pe termen lung, fenomenul poate afecta atât piața muncii, cât și sustenabilitatea sistemelor sociale.
Ideea creșterii vârstei de pensionare revine în dezbatere
Discuțiile despre modul în care societățile europene ar trebui să răspundă declinului demografic nu sunt noi. În legislatura trecută, Dubravka Šuica, comisar responsabil de demografie la acea vreme, a susținut ideea creșterii vârstei de pensionare.
O astfel de măsură ar putea menține mai mult timp lucrătorii pe piața muncii și ar reduce presiunea asupra sistemelor de pensii. În același timp, ar prelungi durata vieții profesionale și ar schimba echilibrul dintre generațiile de angajați.
Presiuni asupra finanțelor publice și sistemelor de pensii
Declinul demografic afectează direct finanțele publice. Pe măsură ce numărul pensionarilor crește, guvernele trebuie să aloce resurse tot mai mari pentru plata pensiilor.
În paralel, scăderea numărului de contribuabili activi reduce veniturile sistemelor de asigurări sociale. Comisia Europeană a avertizat deja unele state, inclusiv Italia, cu privire la riscurile pe termen lung pentru stabilitatea bugetelor publice.
În acest context, dezbaterea privind viitorul pieței muncii în Europa se intensifică. Fără măsuri care să stimuleze natalitatea sau să limiteze exodul tinerilor, presiunea asupra lucrătorilor activi ar putea continua să crească în următorii ani.
Productivitatea, cheia noii economii europene
În practică, acest lucru ar putea însemna mai multă tehnologie, automatizare și o organizare diferită a muncii. Totuși, discuțiile despre ore de lucru mai lungi și cariere profesionale mai extinse rămân subiecte sensibile, deoarece afectează direct viața de zi cu zi a milioane de angajați din Europa.
