Uniunea Europeană face pași decisivi către o apărare comună și o capacitate militară sporită, în contextul tensiunilor internaționale și al presiunilor crescânde din partea Statelor Unite. Reuniți joi la Bruxelles, liderii europeni au convenit să accelereze procesul de reînarmare și să investească împreună, mai eficient și coordonat, în dezvoltarea industriei de apărare.
Decizia vine la doar o zi după summitul NATO de la Haga, unde statele membre au acceptat ca obiectiv strategic creșterea cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB în următorul deceniu. La Bruxelles, cei 27 de lideri au discutat nu doar despre nivelul acestor investiții, ci despre felul în care pot fi utilizate mai rațional, prin evitarea duplicărilor și promovarea achizițiilor comune.
„Nu este nevoie ca fiecare stat membru să își creeze propriile capacități în mod izolat. Avem nevoie de eficiență și de o împărțire echitabilă a efortului. Apărarea europeană trebuie să fie integrată și capabilă să descurajeze orice agresiune”, a declarat António Costa, președintele Consiliului European.
Foaie de parcurs pentru 2030
Pentru a transforma aceste intenții în rezultate concrete, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant pentru Politica Externă, Kaja Kallas, au primit mandatul de a elabora până la finalul anului o foaie de parcurs care să ghideze dezvoltarea capabilităților militare europene până în 2030. Strategia urmărește să reducă fragmentarea și să promoveze cooperarea în domeniul industriei de apărare.
Bruxellesul încearcă să evite o escaladare comercială cu SUA
Pe fondul tensiunilor transatlantice și al amenințărilor tarifare din partea președintelui american Donald Trump, liderii europeni au transmis un mesaj de unitate și calm. Negocierile comerciale dintre UE și SUA sunt în desfășurare, iar Comisia Europeană speră să evite o escaladare înainte de termenul limită din 9 iulie.
„Suntem pregătiți pentru un acord, dar ne pregătim și pentru eventualitatea unui rezultat nesatisfăcător”, a avertizat președinta Comisiei, Ursula von der Leyen.
Gaza: UE cere respectarea drepturilor omului
În ceea ce privește criza umanitară din Gaza, liderii europeni au luat act de raportul prezentat de șefa diplomației europene, care atrage atenția asupra unor posibile încălcări ale drepturilor omului de către Israel. Situația este „abominabilă și insuportabilă”, a declarat von der Leyen, cerând ca ajutorul umanitar să fie livrat „fără întârzieri, fără obstacole, la scară largă”.
Ucraina rămâne o prioritate strategică
Sprijinul pentru Ucraina a fost reafirmat ferm, cu excepția Ungariei, al cărei premier, Viktor Orbán, s-a distanțat de consensul general. Liderii UE au cerut Rusiei să manifeste „voință politică reală” pentru a pune capăt războiului și să se angajeze în negocieri de pace. De asemenea, a fost adoptat al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, iar cel de-al 18-lea este în pregătire avansată, vizând în special flota maritimă „din umbră” utilizată pentru ocolirea embargourilor.
„Cu cât suntem mai hotărâți, cu atât vom fi mai aproape de pace”, a transmis președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un mesaj video adresat liderilor europeni.
Consolidarea rolului internațional al euro
Într-un alt punct esențial al agendei, liderii UE au discutat despre întărirea rolului monedei euro ca alternativă globală la dolarul american, într-un moment în care competitivitatea economică a blocului este o prioritate declarată. Încurajarea investițiilor interne și evitarea exportului de capital către piețele financiare americane sunt obiective asumate pentru perioada următoare.
