Liderii baltici solicită garanții clare de la administrația președintelui Donald Trump privind menținerea prezenței militare americane în regiune. Estonia avertizează că o retragere unilaterală a trupelor ar submina securitatea întregului flanc estic al NATO.
Estonia: „Nicio decizie unilaterală privind trupele americane”
Ministrul Apărării din Estonia, Hanno Pevkur, a declarat că orice modificare a poziției trupelor americane în Europa trebuie discutată în cadrul NATO și nu impusă unilateral de administrația Trump. Aflat într-o vizită recentă la Washington, alături de omologii săi din Letonia și Lituania, Pevkur a subliniat lipsa unor garanții ferme din partea secretarului american al Apărării, Pete Hegseth.
„Angajamentul care a fost luat este că nu se va lua o decizie unilaterală care să surprindă Europa. Se va discuta”, a afirmat oficialul estonian într-un interviu la Tallinn.
Revizuire strategică americană așteptată în toamnă
Potrivit lui Pevkur, Hegseth a transmis că o analiză privind desfășurarea globală a forțelor americane va avea loc în această toamnă și va ține cont de provocările din Asia și Orientul Mijlociu. În acest context, prezența militară în Europa nu este încă decisă definitiv.
SUA au în prezent aproximativ 80.000 de soldați staționați în Europa, dintre care peste 2.000 în statele baltice, ca parte a măsurilor de descurajare întărite după invazia rusă din Ucraina, începută în 2022.
Statele baltice cer menținerea trupelor americane
Miniștrii Apărării din Estonia, Letonia și Lituania au transmis un mesaj ferm către Pentagon: retragerea trupelor americane ar transmite un semnal de vulnerabilitate în fața Moscovei.
„Mesajul nostru a fost clar: trebuie să fii acolo unde este amenințarea – iar amenințarea este aici”, a spus Pevkur, adăugând că este esențial ca „aliații să rămână uniți și să țină ușa NATO închisă”.
Ministrul Apărării din Lituania, Dovile Sakaliene, a transmis la rândul său că Washingtonul a oferit asigurări că nu vor fi luate decizii pripite.
Administrația Trump și relația cu NATO
Deși Donald Trump a fost adesea critic cu aliații europeni, administrația sa a exprimat susținere pentru statele baltice, lăudând în mod special alocarea unor procente record din PIB pentru apărare. În timpul recentei vizite, Pete Hegseth a numit țările baltice „un model pentru modernizarea militară” și a recunoscut eforturile acestora de a depăși pragul de 5% din PIB alocat apărării – un reper strategic al NATO.
Cu toate acestea, Pevkur a declarat că nu au fost oferite angajamente ferme:
„Hegseth a spus că nu vrea să facă previziuni, ceea ce este rezonabil, deoarece vor analiza situația forțelor în această toamnă.”
Flancul estic rămâne vulnerabil
Estonia, cu o populație de doar 1,3 milioane de locuitori, împreună cu Letonia și Lituania, se află în prima linie a Alianței Nord-Atlantice. Acestea au granițe directe cu Rusia, exclava Kaliningrad și Belarus – aliat apropiat al Kremlinului. În acest context, orice semnal de retragere a sprijinului american riscă să slăbească coeziunea NATO și să încurajeze agresiunea rusă.
