Rusia a suferit o umilință diplomatică majoră după ce summitul ruso-arab, planificat la Moscova ca o demonstrație a influenței sale în Orientul Mijlociu, a fost anulat din lipsă de participanți. În timp ce doar câțiva lideri regionali și-au confirmat prezența, scena diplomatică a fost acaparată de Egipt, unde Donald Trump a reunit șefi de stat din Orientul Mijlociu și Europa pentru semnarea acordului de pace privind Gaza, potrivit The Guardian.
Un efort de imagine transformat în eșec diplomatic
Anunțat încă din aprilie și pregătit intens de Kremlin, summitul Rusia–Lumea Arabă trebuia să marcheze menținerea influenței Moscovei în regiune, în pofida sancțiunilor occidentale.
Totuși, doar câțiva participanți, printre care președintele Siriei, Ahmed al-Sharaa, și secretarul general al Ligii Arabe, Ahmed Aboul Gheit, și-au confirmat prezența, determinând Kremlinul să amâne evenimentul.
Summitul, care urma să se desfășoare miercuri, era menit să proiecteze imaginea unei Rusii puternice și indispensabile în Orientul Mijlociu. În realitate, s-a transformat într-o dovadă a izolării crescânde a Moscovei.
Trump preia inițiativa diplomatică în Orientul Mijlociu
În timp ce Putin încerca să salveze aparențele, toți ochii s-au mutat spre Egipt. La Sharm el-Sheikh, Donald Trump și președintele egiptean Abdel Fatah al-Sisi au găzduit lideri din Orientul Mijlociu și Europa pentru semnarea acordului de pace privind Gaza.
Liderii s-au înghesuit să fie fotografiați alături de Trump, într-un contrast evident cu lipsa de interes pentru reuniunea lui Putin.
„Rolul diplomatic al Rusiei în Orientul Mijlociu a scăzut ca urmare a războiului din Ucraina. Actorii importanți din regiune nu mai privesc spre Moscova”, a explicat Hanna Notte, expertă în politică externă rusă, citată de The Guardian.
De la influență regională la marginalizare globală
În ultimul deceniu, Kremlinul a reușit să-și refacă influența în regiune, mai ales după intervenția din Siria, care l-a salvat pe Bashar al-Assad și a asigurat baze militare rusești permanente în Marea Mediterană.
Însă invazia Ucrainei a schimbat totul. Moscova și-a direcționat resursele militare și economice către frontul ucrainean, pierzând capacitatea de a-și menține partenerii regionali.
Relațiile cu Israelul s-au deteriorat, în special după ce Tel Avivul a livrat un sistem Patriot Ucrainei. În paralel, sprijinul pentru Iran și Hamas a erodat imaginea Rusiei în rândul statelor arabe moderate.
Kremlinul, iritat de marginalizarea diplomatică
Oficial, Vladimir Putin a încercat să pară conciliant, afirmând că summitul ruso-arab a fost „amânat pentru a nu interfera” cu inițiativa lui Trump privind pacea în Gaza. „Dacă Trump reușește să realizeze tot ce și-a propus, ar fi un eveniment cu adevărat istoric”, a spus liderul de la Kremlin în timpul unei vizite în Tadjikistan.
Totuși, în culise, frustrarea este evidentă. Serghei Lavrov a declarat că Rusia „nu ar refuza să participe la eforturile de soluționare a crizei din Orientul Mijlociu dacă ar fi invitată”, iar Dmitri Medvedev a criticat acordul lui Trump, calificându-l drept „lipsit de substanță”.
Izolarea Rusiei depășește Orientul Mijlociu
Declinul diplomatic al Rusiei se extinde și în Asia Centrală și Caucaz. Fostele state-satelit, precum Armenia, Kazahstan și Azerbaidjan, se distanțează de Moscova, îngrijorate de comportamentul agresiv al Kremlinului în Ucraina.
În august, Trump a reușit să medieze un acord de pace între Armenia și Azerbaidjan, oferind Washingtonului un avantaj geopolitic considerabil. Ambii lideri au fost prezenți la summitul din Egipt, consolidând imaginea Statelor Unite ca actor central în regiune.
Kremlinul caută o nouă scenă pentru reafirmare
Kremlinul a anunțat că summitul Rusia–Lumea Arabă ar putea fi reprogramat în noiembrie, într-o tentativă de a demonstra că Moscova nu este izolată.
Totuși, analiștii sunt sceptici: „Un astfel de summit are o valoare simbolică pentru Rusia, dar nu îi redă rolul de jucător major în regiune”, a concluzionat Hanna Notte.
