Donald Trump a semnat joi un ordin executiv care impune sancțiuni financiare și restricții de vize împotriva Curții Penale Internaționale (CPI). Măsurile, care vizează persoane asociate cu procedurile tribunalului internațional, au stârnit reacții diverse pe plan global, de la aplauze în Israel până la critici vehemente din partea Uniunii Europene.
Sancțiuni pentru CPI: Un răspuns la „agresiunea” instanței internaționale
Decizia președintelui Trump vine după ce CPI a emis mandate de arestare împotriva liderilor israelieni, inclusiv împotriva premierului Benjamin Netanyahu, într-o investigație privind crime de război și crime împotriva umanității. Ordinul executiv semnat de președintele SUA prevede sancțiuni financiare și restricții de vize pentru persoanele implicate în procesul juridic legat de aceste acuzații, o acțiune văzută de administrația americană ca o „reacție justificată” la ceea ce consideră o intervenție agresivă a CPI în afacerile interne ale unor state suverane.
Reacții internaționale
În urma semnării ordinului, ministrul israelian de externe, Gideon Saar, l-a felicitat public pe Trump, susținând că sancțiunile sunt necesare pentru a proteja suveranitatea Israelului. „CPI urmărește în mod agresiv liderii aleși ai Israelului, singura democrație din Orientul Mijlociu”, a declarat Saar, subliniind că instanța nu are legitimitatea de a interveni în cazul Israelului, având în vedere că nici Statele Unite și nici Israelul nu sunt membre ale CPI.
Pe de altă parte, criticile au venit din partea Uniunii Europene. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat că sancțiunile impuse de Trump riscă să submineze independența CPI, o instanță esențială pentru combaterea impunității în cazul crimelor de război și crimelor împotriva umanității.
Un context mai larg: Mandatele CPI și reacțiile internaționale
Decizia CPI de a emite mandate de arestare pentru Netanyahu, Gallant și liderul Hamas face parte dintr-o anchetă mai amplă referitoare la atacurile din Fâșia Gaza și agresiunile care au avut loc în contextul conflictului israeliano-palestinian. Mandatele de arestare sunt privite cu indignare în Israel, Netanyahu calificându-le drept „antisemite”, în timp ce fostul președinte american, Joe Biden, a numit această acțiune „scandaloasă”.
În aceeași perioadă, CPI a emis și un mandat de arestare împotriva președintelui rus Vladimir Putin pentru crime de război comise în Ucraina, ceea ce a provocat un alt val de reacții internaționale. Moscova a lansat la rândul său mandate de arestare împotriva oficialilor CPI, un conflict diplomatic amplificat de refuzul țărilor implicate de a deveni membre ale instanței.
CPI: O instanță fără autoritate universală
Curtea Penală Internațională, a fost înființată în 2002 și are în prezent 124 de state membre. Cu toate acestea, este important de menționat că nici Statele Unite, nici Israelul, nici Rusia nu fac parte din această organizație.
