Dezinformarea online a devenit una dintre cele mai mari amenințări la adresa democrației, iar rețelele sociale sunt câmpul de luptă preferat al propagandei rusești. TikTok a anunțat oficial eliminarea a 100.000 de conturi false implicate în operațiuni coordonate de influență ascunsă, prin care se încerca manipularea discursului public.
„TikTok interzice operațiunile de influență ascunsă, prin care rețele de conturi acționează în mod coordonat și înșelător pentru a influența discuțiile publice pe teme sociale importante”, a transmis compania într-un scurt comunicat. Deși platforma nu a menționat direct, sursa propagandei era Rusia, cu mesaje anti-guvernări pro-europene.
România, ținta a 25.000 de conturi false pro-Călin Georgescu
România a experimentat propria criză de dezinformare în alegerile prezidențiale din 2024, când aproximativ 25.000 de conturi false de TikTok au făcut campanie masivă pentru candidatul Călin Georgescu. Activitatea acestora s-a intensificat din septembrie 2024 și a fost observată în principal de ONG-uri precum Expert Forum.
Cu doar câteva zile înainte de vot, Biroul Electoral Central (BEC) a dispus eliminarea materialelor electorale care îl prezentau pe Georgescu fără codul de mandatar financiar. Însă măsura nu viza rețelele false de conturi și, mai grav, TikTok nu a aplicat pe deplin decizia.
Republica Moldova, mai bine pregătită
Spre deosebire de România, Republica Moldova a răspuns mult mai ferm la atacurile rusești. Președinta Maia Sandu a avertizat în plenul Parlamentului European asupra ofensivei digitale orchestrate de Kremlin:
- Atacurile se schimbă constant, cu noi metode, canale de finanțare și narative de dezinformare.
- Sunt digitale, bazate pe plăți prin Telegram, minciuni virale pe TikTok și deepfake-uri pe Facebook și Instagram.
- Vizează direct democrația, transformând libertatea religioasă în propagandă, libertatea de întrunire în proteste plătite și partidele politice în vehicule ale Kremlinului.
„Peste 80% din conținutul toxic de pe TikTok este generat de inteligența artificială”, a subliniat Sandu.
România, în tăcere și fără strategie
În România, reacția a fost mult mai slabă. Fostul președinte Klaus Iohannis nu a emis avertismente similare, iar rapoartele SRI care semnalau riscurile dezinformării și ale mișcărilor extremiste au fost blocate în Parlament de majoritatea PSD-PNL încă din 2021.
Această lipsă de acțiune a lăsat România descoperită și ușor de manipulat în campania electorală, în contrast cu Moldova, care a ridicat problema în foruri europene.
Lecția de care România nu își mai permite să fugă
Experiența din 2024 a arătat că România poate fi destabilizată chiar și de o rețea relativ mică de conturi false. În era inteligenței artificiale și a rețelelor sociale, dezinformarea este o armă politică directă.
România are de ales: fie învață lecția și își construiește mecanisme eficiente pentru a combate propaganda digitală, fie riscă să fie „strunită” de valul tot mai sofisticat de manipulare online, potrivit unei analize Aktual24.ro.
