Conflictul Israel-Hamas a dat naștere unui val masiv de dezinformare, potrivit unei analize publicate de Universitatea Northeastern din Boston.
După atacul surpriză al Hamas din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, fluxul rapid de imagini și videoclipuri de pe rețelele sociale, alături de declarațiile contradictorii ale părților, a influențat semnificativ știrile, forțând mai multe instituții media să-și ceară scuze sau să furnizeze clarificări suplimentare privind relatarea evenimentelor.
Un exemplu notoriu a fost atacul asupra unui spital din Gaza la 17 octombrie 2023, unde ambele părți au aruncat vina una asupra celeilalte, iar mass-media a transmis informații ce nu au putut fi probate.
„Adevărul este prima victimă a războiului.”
Experții subliniază că problema cheie este factorul timp. Cercetarea se concentrează pe modul în care informațiile se răspândesc pe rețelele sociale și arată că ambele părți din conflict sunt motivate să distorsioneze adevărul în favoarea lor.
David Lazer, profesor la Universitatea Northeastern SUA, a subliniat că „adevărul este prima victimă a războiului”. Cu presiunea de a prezenta evenimentele într-un anumit mod și cu lipsa timpului pentru a verifica informațiile, mass-media transmite adesea informații incomplete, bazate doar pe declarațiile părților implicate în conflict.
Este demn de menționat că dezinformarea în acest conflict a atins un nivel mai înalt decât în războiul din Ucraina, din cauza complexității situației. În Ucraina, combatanții erau mai clar definiți: Vladimir Putin versus Occident. Cu toate acestea, în contextul conflictului Israel-Hamas, confuzia și dezinformarea par să domine, punând la îndoială acuratețea și veridicitatea informațiilor într-un mediu tensionat.
Astfel, mediul informațional din jurul conflictului Israel-Hamas devine tot mai periculos și complex, generând semne de întrebare cu privire la acuratețea și autenticitatea informațiilor.
