O propunere a Comisiei Europene riscă să reaprindă una dintre cele mai sensibile dispute din cadrul Uniunii Europene: datoria comună. Potrivit POLITICO, Bruxelles-ul vrea să împrumute sute de miliarde de euro de pe piețele internaționale, ca un singur stat, pentru a finanța sprijinul acordat Ucrainei, pentru a răspunde la crize neprevăzute și pentru a susține anumite plăți către statele membre.
Cum funcționează noul plan de împrumuturi comune
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a inclus discret această inițiativă în proiectul de buget multianual prezentat pe 16 iulie. Schema nu ar permite împrumuturi nelimitate, ci doar în cazuri clar definite: războiul din Ucraina, situații de urgență și plăți specifice către guvernele naționale.
Opoziție din partea unor state
Propunerea este întâmpinată cu reticență de statele din nordul Europei, precum Germania și Țările de Jos, cunoscute drept „frugale” datorită aversiunii lor față de datoria comună. Acestea avertizează că împrumuturile comune reprezintă un risc pentru stabilitatea proiectului european. Ministrul german pentru Afaceri Europene, Gunther Krichbaum, a respins categoric ideea: „Nu putem avea programe finanțate prin împrumuturi.”
În trecut, astfel de măsuri au fost acceptate doar o singură dată, în 2020, pentru a combate efectele economice ale pandemiei de COVID-19.
De ce susțin unele state datoria comună
Țările cu datorii mari, precum Italia și Franța, salută ideea, deoarece împrumuturile UE au dobânzi mai mici decât cele obținute individual. Comisia susține că nu există riscul neplății, întrucât niciun stat membru nu a intrat vreodată în incapacitate de plată pentru un împrumut european.
Planul prevede până la 395 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi avantajoase în caz de criză, cu aprobarea Consiliului UE și a Parlamentului European. În cazul Ucrainei, pachetul propus este de 100 de miliarde de euro, format din împrumuturi și granturi.
Impactul pe piețele financiare
În prezent, datoria comună a UE este tratată de piețe ca cea a organizațiilor internaționale, precum Banca Mondială. Comisia dorește însă ca obligațiunile europene să fie incluse în indicii de datorie suverană, pentru a atrage mai mulți investitori și a reduce costurile.
Marile fonduri de pensii și băncile centrale cumpără deja masiv aceste obligațiuni, ca alternativă la titlurile americane. Oficialii europeni spun că Washingtonul privește cu atenție această evoluție, considerând-o o posibilă competiție pentru dolar.
Ce urmează
Economiștii avertizează că pentru ca datoria comună să devină un concurent real al obligațiunilor naționale, UE ar trebui să emită titluri periodic și în volum mare. Deocamdată, propunerea Comisiei va fi subiectul unor negocieri intense între partizanii unei Uniuni cu putere fiscală proprie și statele care resping mutualizarea datoriilor.
