Cel mai recent recensământ al României, amânat din 2021 din cauza Covid-19, a fost menit să analizeze populația actuală a României. Cu toate acestea recensământul, care ar fi trebuit să fie finalizat cu câteva săptămâni în urmă, a generat doar mai multă confuzie.
Populația României care și-a atins maximul în 1990 (23,49 milioane de locuitori), a fost în declin încă de atunci. După ce țara a aderat la Uniunea Europeană în 2007 autoritățile au estimat că un număr de aproximativ 3,4 milioane de români au părăsit țara, însă aceste estimări nu au fost validate în mod oficial.
Campania de recenzare dorea să ofere un răspuns acestei dileme, însă, problemele au apărut încă de la început. Startul a avut loc în martie, când românilor li s-a cerut să completeze un formular de recensământ online. Milioane au făcut-o, doar pentru ca mulți să descopere mai târziu că datele lor nu fuseseră validate.
Pentru mulți alții, în special pentru persoanele în vârstă care nu au acces la internet sau abilitățile necesare pentru a completa formularul online, care a fost departe de putea fi catalogat ca fiind „user-friendly”, auto-recenzarea nu a fost niciodată o opțiune.
Pentru aceștia, soluția a fost inițial destinată să fie recensământul de modă veche: o armată de personal temporar al consiliului local care merge din bloc în bloc, casă în casă, fermă în fermă, completând manual formularele de recensământ.
O lipsă acută de personal
Principala problemă a recensământului din acest an este că majoritatea consiliilor locale, în special din București și alte orașe mari, nu au reușit să recruteze suficient personal temporar.
Sociologul Barbu Mateescu, invocă drept motiv salarii slabe – personalul primiind doar șapte lei (1,40 euro) pentru fiecare formular de recensământ completat. Ca atare, cei care nu completaseră formularul de recensământ online (sau ale căror răspunsuri nu fuseseră validate) au așteptat după recenzori, dar nimeni nu a venit niciodată la ușă.
Și recensământul din 2011, care a fost realizat în întregime astfel și finalizat în 11 zile, însă, după cum a subliniat domnul Mateescu, acesta a fost realizat în octombrie. „Anul acesta, recenzarea fizică are loc acum, vara, când studenții (care ar fi fost dispuși să accepte salariile) sunt plecați”, a declarat acesta pentru Emerging Europe.
Două prelungiri
Termenul limită pentru finalizarea recensământului (inițial 17 iulie) a fost deja prelungit de două ori. Cea mai recentă prelungire, până pe 31 iulie, va fi ultima, potrivit Institutului Național de Statistică (INS), care spune că până pe 20 iulie au fost numărate cu succes aproape 17 milioane de persoane, aproximativ 87,4 la sută din ceea ce se estimează să fie populația rezidentă a României.
În București, procentajul persoanelor recenzate pe 20 iulie era de doar 63 la sută. Acest lucru pune în momentul de față la îndoială acuratețea recensământului.
„Nu avem date clare, confirmate și nu văd cum acest lucru se poate rezolva”, spune Claudia Postelnicescu, avocat și consultant politic român, care mai sugerează că a existat o „campanie subterană de dezinformare” care a încurajat unii oameni să nu-și prezinte datele pentru recensământ, în ciuda amenințării cu o amendă uriașă.
„Ne amenință cu o amendă mare dacă refuzăm să finalizăm recensământul, dar nimeni nu a venit și mi-a cerut să completez formularul”, a spus un bărbat care își aștepta rândul la un punct de recensământ săptămâna trecută.
O ultimă încercare
INS a cerut sprijinul primăriilor pentru a organiza puncte fixe de recenzare, unde pot veni toți cei care nu au primit acasă vizita recenzorului. Astfel în toată țara în ultimele săptămâni, au apărut peste 600 puncte fixe amenajate în școli, instituții publice, spații ale administrației locale, dar și în stații de metrou unde persoanele se pot prezenta pentru a finaliza procesul de recenzare.
Anamaria Kopornyai-Toth
