Uniunea Europeană se confruntă simultan cu presiuni geopolitice, economice și sociale, iar modul în care sunt adoptate legile europene devine el însuși un subiect de controversă. Intenția Comisiei Europene de a simplifica și accelera procesul legislativ a declanșat un val de reacții critice, atât din partea societății civile, cât și a mediului de afaceri, care avertizează că viteza riscă să fie obținută cu prețul transparenței și al controlului democratic, relatează POLITICO.
Comisia vrea legi mai rapide într-un context geopolitic instabil
În luna ianuarie, Comisia Europeană a anunțat că intenționează să relaxeze regulile interne privind elaborarea noilor acte legislative. Executivul susține că actualele proceduri sunt prea lente pentru un „mediu geopolitic volatil și imprevizibil”, marcat de tensiuni comerciale, instabilitate politică, nevoi crescute de apărare și de ascensiunea euroscepticismului în mai multe state membre.
Pentru a reacționa mai rapid, Comisia propune actualizarea orientărilor pentru „o mai bună legiferare”, astfel încât, în anumite situații, să poată reduce sau elimina evaluările de impact și consultările publice extinse. Potrivit documentelor oficiale, acest lucru ar permite adoptarea unor măsuri „rapide și decisive” în cazuri considerate urgente.
Val de critici
Propunerea a atras însă zeci de reacții negative. ONG-uri, sindicate, cadre universitare, organizații de industrie și cetățeni au transmis Comisiei avertismente ferme, publicate ulterior pe site-ul instituției. Criticii susțin că reducerea evaluărilor de impact va duce la un proces decizional opac și la legi insuficient fundamentate din punct de vedere economic, social și de mediu.
„Atunci când mecanismul decizional al Comisiei este ocolit, rezultatul este o legislație defectuoasă, influențată de corporații puternice și de guverne străine”, a declarat Sebastian Bechtel, avocat principal al organizației de mediu ClientEarth pentru POLITICO.
Ce prevăd regulile actuale care prevăd „O mai bună legiferare”
Orientările pentru „o mai bună legiferare”, actualizate ultima dată în 2021, stabilesc că legislația UE trebuie să fie bazată pe „cele mai bune dovezi disponibile”. În mod explicit, acestea impun realizarea unor evaluări de impact pentru orice inițiativă legislativă cu efecte semnificative asupra economiei, mediului sau societății.
Comisia argumentează însă că aceste proceduri nu mai sunt „adaptate realităților actuale” și că este nevoie de mecanisme accelerate pentru inițiativele considerate sensibile din punct de vedere temporal.
Sindicatele și ONG-urile resping „urgența” ca pretext
Federația Sindicală Austriacă a acuzat Comisia Europeană că își contrazice propriile principii de bună administrare, transparență și responsabilitate. Organizația a respins explicit folosirea urgenței drept justificare pentru ocolirea garanțiilor democratice.
O poziție similară a fost exprimată de organizații de mediu precum Oceana, ClientEarth și Health and Environment Alliance. Peste 50 de ONG-uri au publicat o declarație comună în care avertizează că direcția actuală a agendei „Better Regulation” riscă să slăbească protecția mediului și sănătatea publică.
Nici industria nu susține eliminarea evaluărilor de impact
Spre deosebire de așteptările Comisiei, nici mediul de afaceri nu sprijină pe deplin accelerarea legislativă fără analize riguroase. Federația Suedeză a Alimentației și banca franceză Crédit Agricole au avertizat că „urgența politică” nu trebuie să înlocuiască evaluările solide de impact.
Federația Bancară Europeană a subliniat că evaluările cuprinzătoare sunt esențiale pentru a înțelege efectele noilor legi asupra cadrului juridic existent și a atras atenția asupra numărului tot mai mare de cazuri în care acestea sunt omise „fără o justificare suficientă și transparentă”.
Acuzații dure din mediul academic
Criticile cele mai aspre vin din zona academică. Alberto Alemanno, profesor de drept și politici europene la HEC Paris, a acuzat Comisia că „instrumentalizează amenințările geopolitice pentru a demonta standardele care protejează cetățenii”.
Potrivit acestuia, inițiativa reprezintă „o tentativă calculată de a instituționaliza dereglementarea pe ușa din dos”, sacrificând responsabilitatea publică și dreptul cetățenilor de a influența legislația europeană.
Dereglementare pe repede înainte și avertismentul Ombudsmanului UE
Propunerile apar în contextul în care Comisia Europeană promovează intens agenda de simplificare, având deja pe masă zece proiecte de dereglementare – cunoscute la Bruxelles drept pachete „omnibus” – în domenii precum agricultura, tehnologia, apărarea, industria chimică și protecția mediului.
Aceste inițiative au fost deja criticate pentru că au fost promovate fără evaluări de impact adecvate. În noiembrie anul trecut, Ombudsmanul European, Teresa Anjinho, a sancționat Comisia pentru administrare defectuoasă, acuzând-o că nu și-a respectat propriile orientări.
„Viteza nu trebuie să fie în detrimentul standardelor procedurale minime, deoarece acestea garantează predictibilitatea și încrederea”, a avertizat Anjinho, subliniind că schimbările bruște de reglementare pot crea incertitudine și pot submina chiar scopul declarat al simplificării.
