Decizia Curţii Constituţionale din decembrie 2024 de a invalida rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale a atras critici dure din partea Departamentului de Stat al Statelor Unite, care o consideră o ingerinţă politică fără precedent şi o limitare excesivă a discursului politic. Raportul anual al instituţiei privind situaţia drepturilor omului, publicat marţi, evidenţiază atât problemele electorale, cât şi deficienţele în protejarea libertăţii de exprimare în România.
Anularea scrutinului, motivată prin „nereguli grave”
Potrivit documentului, la 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a României a decis anularea primului tur al alegerilor din 24 noiembrie, invocând „multiple nereguli şi încălcări ale legislaţiei electorale” care ar fi afectat transparenţa şi corectitudinea campaniei. Această hotărâre a ridicat suspiciuni serioase asupra corectitudinii procesului electoral
Dezinformare rusă sau campanie internă?
Curtea a prezentat alegerile ca fiind influenţate de o operaţiune de informare rusă pe reţelele sociale. Cu toate acestea, observatori independenţi au sugerat că respectiva campanie online ar fi fost, de fapt, o acţiune electorală organizată de un partid politic românesc.
Probleme persistente privind drepturile omului
Raportul notează şi alte dificultăţi din România, printre care restricţii asupra libertăţii de exprimare şi incidente motivate de antisemitism. Deşi guvernul a luat măsuri pentru identificarea şi sancţionarea abuzurilor comise de funcţionari, acestea au fost insuficiente în anumite cazuri, iar impunitatea a rămas o problemă.
Europa, sub lupa Washingtonului
Documentul analizează şi situaţia din alte state europene, precum Germania, Franţa şi Regatul Unit, unde autorii constată o deteriorare a libertăţii de exprimare şi recurgerea tot mai frecventă la cenzură şi supraveghere arbitrară. Vicepreşedintele american J.D. Vance a criticat deschis aceste practici, susţinând că libertatea de exprimare „dă înapoi” în Europa.
Raportul, adaptat la politica administraţiei Trump
Deşi redactat parţial în timpul administraţiei Biden, raportul a fost revizuit de echipa preşedintelui Donald Trump pentru a reflecta noile priorităţi ale politicii externe americane. Aceste modificări au stârnit îngrijorarea opoziţiei democrate şi a ONG-urilor, care acuză o politizare periculoasă a documentului.
