România este singurul stat membru al Uniunii Europene care nu a luat măsuri eficiente pentru a reduce deficitul bugetar, în ciuda angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, a anunțat miercuri un oficial european, în cadrul unui briefing de presă. Comisia Europeană recomandă autorităților de la București să adopte și să implementeze măsuri de corecție fiscală înainte de Consiliul ECOFIN din luna iulie, în caz contrar riscând declanșarea unui mecanism care poate duce la suspendarea accesului României la fondurile europene.
„Este o abatere foarte, foarte semnificativă de la ceea ce s-a promis. România este într-o situație fiscală extrem de îngrijorătoare”, a declarat oficialul european citat de Economedia.
Deficit uriaș și promisiuni încălcate
România a raportat un deficit de 9,3% din PIB în 2024, iar Comisia estimează că acesta va rămâne ridicat și în următorii doi ani: 8,6% în 2025 și 8,4% în 2026. Potrivit angajamentelor asumate de România, deficitul ar fi trebuit să scadă la 6,4% din PIB până în 2026, ceea ce înseamnă un derapaj de două puncte procentuale față de ținta convenită.
Evaluarea oficialilor europeni a stabilit că România nu a luat nicio măsură eficientă pentru corectarea deficitului, fapt ce va fi supus votului Consiliului UE în baza articolului 126(8) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Ce urmează: Consiliul ECOFIN și decizia crucială
Concluziile Comisiei vor fi discutate în Consiliul ECOFIN pe 20 iunie, iar așteptările sunt ca miniștrii de finanțe din statele membre să adopte oficial concluzia că România nu a luat măsuri adecvate. Imediat după, Comisia va elabora o nouă recomandare pentru o cale credibilă de corectare a deficitului, cel mai probabil la finalul lunii iunie. Aceasta va fi dezbătută în ședința ECOFIN din 8 iulie.
Oficialii europeni subliniază că România trebuie să adopte măsuri corective urgente, înainte de Consiliul din iulie, pentru a evita activarea mecanismului de condiționalitate macroeconomică care poate conduce la tăierea fondurilor.
Risc real de pierdere a fondurilor din PNRR și coeziune
Dacă România nu acționează rapid, se va activa cadrul de condiționalitate macroeconomică, bazat pe articolele din regulamentele UE referitoare la fondurile de redresare și coeziune. Acesta permite Comisiei să propună suspendarea angajamentelor financiare și a plăților, inclusiv din PNRR și fondurile de coeziune.
„Este un proces complicat și de durată, dar poate conduce la suspendarea fondurilor europene. Gravitatea situației va influența mărimea sancțiunii”, a explicat oficialul.
Comisia va decide în cele din urmă dimensiunea fondurilor suspendate, însă avertizează că lipsa măsurilor fiscale credibile va afecta și percepția investitorilor și agențiilor de rating, care deja privesc România ca fiind în pragul pierderii statutului de țară recomandată investițiilor („investment grade”).
Reformă fiscală amânată din motive politice
România nu și-a respectat nici angajamentul din martie 2025, când trebuia să propună o reformă fiscală cu un impact de 1,7% din PIB (circa 23 miliarde de lei), în cadrul PNRR. Autoritățile au invocat contextul electoral și instabilitatea politică pentru amânarea acestor măsuri esențiale.
Datele din primele luni ale anului arată o reducere marginală a deficitului față de 2024, ceea ce alimentează îngrijorările Comisiei privind traiectoria bugetară a României.
