Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat atăzi o decizie definitivă cu impact major asupra sistemelor judiciare din Europa. Marea Cameră a CEDO a stabilit că România a încălcat libertatea de exprimare a fostului judecător Cristi Danileț, într-un caz care vizează limitele în care un magistrat poate interveni public pe teme de interes general.
Danileț a fost sancționat pentru postări pe Facebook.
Hotărârea a fost adoptată cu 10 voturi la 7 și este definitivă, devenind obligatorie pentru toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, inclusiv România.
Decizia survine într-un moment de maximă tensiune în Justiție.
Există zeci de dosare de cercetare disciplinară deschise de Inspecția Judiciară pentru delict de opinie, împotriva unor magistrați care au semnalat problemele din justiție.
Sancțiunea aplicată de CSM și confirmată de ÎCCJ
Procesul de la Strasbourg își are originea într-o sancțiune disciplinară aplicată lui Cristi Danileț în anul 2019 de Consiliul Superior al Magistraturii. Măsura a constat în reducerea salariului cu 5% pentru o perioadă de două luni, ca urmare a unor postări publicate de magistrat pe Facebook.
La momentul sancționării, Consiliul Superior al Magistraturii era condus de Lia Savonea, actuala președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Ulterior, ÎCCJ a menținut decizia CSM, respingând contestația formulată de Danileț în mai 2020.
Cele două postări considerate abatere disciplinară
Prima postare sancționată îl viza pe procurorul Claudiu Sandu, care critica dur presiunile politice exercitate asupra Justiției. Cristi Danileț a distribuit interviul acestuia și l-a comentat afirmând: „Iată, ăsta procuror cu sânge în instalație”.
CSM a considerat că expresia folosită depășește limitele decenței și ale obligației de rezervă impuse unui magistrat.
A doua postare incriminată consta într-un citat din Constituția României, articolul 118, referitor la rolul Armatei în garantarea democrației constituționale. CSM a apreciat că postarea ar putea fi interpretată ca o instigare la revoltă armată împotriva autorităților publice.
Drumul către Curtea Europeană a Drepturilor Omului
După epuizarea căilor de atac interne, Cristi Danileț a sesizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În februarie 2024, un complet de șapte judecători CEDO i-a dat dreptate și a constatat că instanțele române nu au furnizat motive relevante și suficiente pentru a justifica ingerința în libertatea sa de exprimare.
Deși Danileț nu a solicitat daune morale sau materiale, Guvernul României a decis să atace hotărârea la Marea Cameră a CEDO.
Verdict definitiv și standarde obligatorii pentru Europa
Prin decizia pronunțată acum, Marea Cameră a confirmat concluziile primului verdict și a stabilit definitiv că România a încălcat articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Avocata Nicoleta Popescu, care l-a reprezentat pe Cristi Danileț la Strasbourg, a subliniat că hotărârea clarifică statutul magistraților în spațiul public.
Potrivit acesteia, deși judecătorii și procurorii au o obligație de rezervă, ei pot comenta public, inclusiv pe rețelele sociale, subiecte de interes general, iar sancționarea acestui tip de discurs trebuie să fie strict justificată.
Presiuni instituționale și intervenții controversate
În fața Marii Camere, Guvernul României a fost susținut de mai multe organizații care au depus memorii de tip amicus curiae, printre care Transparency International România, FACIAS și Asociația Magistraților din România. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii a trimis la Strasbourg un reprezentant oficial, judecătorul Claudiu Drăgușin, membru CSM.
De partea cealaltă, Cristi Danileț a beneficiat de sprijinul Asociației Forumul Judecătorilor din România, condusă de judecătorul Dragoș Călin.
Un moment-cheie în jurisprudența CEDO
Hotărârea Marii Camere este considerată un punct de referință în jurisprudența CEDO privind libertatea de exprimare a magistraților. Curtea a reafirmat că statele pot impune anumite limite, dar nu pot sancționa arbitrar opinii exprimate în spațiul public pe teme de interes major pentru societate.
Cristi Danileț nu a solicitat despăgubiri, apreciind că recunoașterea oficială a încălcării drepturilor sale reprezintă o satisfacție echitabilă suficientă.
