O dezbatere care mocnește de ani buni în România primește un set de clarificări importante de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Instanța europeană a stabilit într-o hotărâre pronunțată acum șase luni ce poate și ce nu poate face un stat atunci când ajustează veniturile magistraților, într-un moment în care Guvernul și reprezentanții Justiției se află într-un conflict deschis privind modificarea pensiilor de serviciu.
Originea litigiului: prima de pensionare eliminată definitiv
Cazul adus în fața CJUE, relatează G4Media, a pornit din România, unde șase magistrați pensionari au dat în judecată statul la Tribunalul București pentru neplata „primei de pensionare”, echivalentul a șapte salarii brute. Această primă fusese prevăzută în legea privind statutul magistraților și plătită până în 2010, când Guvernul condus la acel moment de Emil Boc a suspendat acordarea ei din motive bugetare.
Suspendarea a fost prelungită prin ordonanțe de urgență timp de 13 ani, până când, în 2022, noua lege a statutului magistraților a eliminat complet această prevedere. Magistrații au susținut că, prin scoaterea din legislație a acestei prime, le-a fost încălcat dreptul de proprietate și, implicit, independența financiară.
Tribunalul București a respins cererea, iar Curtea de Apel a trimis întrebarea preliminară către CJUE înainte de a decide asupra apelului.
Ce a fost întrebată CJUE și ce a răspuns
Instanța europeană a fost chemată să stabilească dacă suspendarea repetată și ulterior eliminarea primei de pensionare afectează independența Justiției, așa cum este prevăzută în tratatele UE.
Răspunsul dat pe 5 iulie 2025 a fost unul ferm: nu, aceste măsuri nu afectează independența Justiției.
Mult mai relevante sunt însă explicațiile prin care CJUE a ajuns la concluzie și care conturează limitele în care un stat poate modifica veniturile judecătorilor.
Condițiile stabilite de CJUE pentru reducerea veniturilor magistraților
Curtea arată că statele pot ajusta salariile și pensiile magistraților, dar doar respectând câteva criterii:
- măsurile trebuie adoptate prin lege;
- nu pot fi excesive în raport cu scopul urmărit;
- dacă sunt motivate de restricții bugetare, trebuie să fie temporare și să se aplice mai multor categorii de bugetari;
- pot fi adoptate și pe termen lung, pentru consolidare fiscală, nu doar în situații de criză.
Elementul central impus de CJUE este menținerea unor venituri suficient de ridicate pentru a proteja magistrații de riscuri de corupție și presiuni externe.
Remunerarea trebuie raportată la salariul mediu național
Curtea notează că evaluarea nivelului adecvat al veniturilor se face în funcție de contextul socio-economic din statul respectiv. Remunerația judecătorilor trebuie comparată cu salariul mediu, iar același principiu se aplică și pensiilor.
În dosarul României, CJUE a reținut că un judecător la început de carieră câștigă de 2,9 ori salariul mediu brut național, iar un judecător de la instanța supremă de 5,8 ori. Concluzia: veniturile magistraților români sunt în acord cu importanța funcțiilor pe care le exercită.
Guvernul vine cu un nou proiect privind pensiile speciale, iar CSM îl respinge
Pe acest fundal, Guvernul condus de Ilie Bolojan a publicat miercuri seara, în transparență decizională, noul proiect de lege privind pensiile magistraților. Documentul prevede o pensie de cel mult 70% din salariul net și o perioadă de tranziție de 15 ani. Consiliul Superior al Magistraturii a reacționat rapid și a respins și această variantă.
