România are șansa să fie tratată ca un actor relevant în competiția globală pentru accesul la minerale critice, într-un moment în care marile economii occidentale caută alternative la dependența de China. Discuțiile recente din Statele Unite arată o schimbare de abordare, iar autoritățile de la București sunt chemate să joace un rol mai activ în acest dosar strategic.
„Obiectivul României nu este pur și simplu să extragă resurse și să le exporte, ci să le proceseze și să le rafineze pentru a exporta produse finite cu valoare adăugată mai mare”, a subliniat consilierul prezidențial Radu Burnete.
România, prezentă la discuțiile internaționale privind mineralele critice
Consilierul prezidențial Radu Burnete a explicat, într-o postare pe blog, contextul reuniunii organizate pe 4 februarie de Departamentul de Stat al SUA, care a găzduit primul „Critical Minerals Ministerial”, eveniment ce a reunit reprezentanți din peste 50 de țări.
Potrivit acestuia, discuțiile au vizat consolidarea cooperării între statele aliate pentru asigurarea accesului la materii prime esențiale industriilor strategice, într-un peisaj global marcat de competiție economică și tensiuni comerciale.
Acord SUA–UE–Japonia pentru lanțuri de aprovizionare mai sigure
În cadrul reuniunii, oficiali americani au propus intensificarea coordonării între aliați în domeniul mineralelor critice, ca răspuns la poziția dominantă a Chinei. În acest context, Statele Unite, Uniunea Europeană și Japonia au anunțat un memorandum de înțelegere care urmează să fie semnat în următoarele 30 de zile.
Documentul vizează elaborarea unor planuri comune de acțiune pentru creșterea rezilienței lanțurilor de aprovizionare, într-o perioadă caracterizată, în general, de fricțiuni comerciale.
Proiecte strategice în România, sub Critical Raw Materials Act
Radu Burnete a subliniat că România este deja inclusă în strategia europeană privind materiile prime critice.
În cadrul Critical Raw Materials Act, Comisia Europeană a selectat 47 de proiecte strategice la nivelul UE, dintre care trei sunt localizate în România: exploatarea grafitului la Baia de Fier (județul Gorj), a magneziului la Budureasa (județul Bihor) și a cuprului la Rovina (județul Hunedoara).
Consilierul prezidențial a arătat că România dispune de o diversitate geologică importantă, cu aproximativ 60 de minerale diferite, însă a recunoscut lipsa unor evaluări actualizate. În acest scop, a avut loc o discuție „exploratorie” cu US Geological Survey (USGS), instituție de referință în cartografierea geologică la nivel global.
:România și-a cartografiat resursele minerale acum zeci de ani, cu tehnologia de atunci. Nu știm suficient despre toate resursele noastre minerale. De aceea, una dintre cele mai importante întâlniri ale vizitei a fost cea exploratorie cu US Geological Survey (USGS), lider mondial în cartografiere geologică. Astăzi, cartografierile preliminare se fac cu tehnologie satelitară sau din avioane echipate cu senzori de care noi nu dispunem. Un parteneriat cu USGS ne-ar permite să avem, pentru prima dată în decenii, o imagine actualizată a resurselor noastre. Fără această imagine, orice discuție despre exploatare rămâne speculativă”, a transmis Burnete.
Industrie locală, export și interes strategic pentru SUA
Potrivit lui Burnete, o parte dintre mineralele rare pot fi utilizate de industria românească, iar surplusul poate fi direcționat către export. Totodată, prezența unor mari companii americane în România ar avea un efect strategic suplimentar, consolidând relația cu Washingtonul nu doar din perspectivă militară, ci și economică.
„Pentru România, acest lucru ar însemna o vulnerabilitate mai mică în fața unui posibil șantaj economic prin controlul resurselor de către puteri care nu ne vor binele”, a explicat consilierul prezidențial.
Cooperarea cu SUA, în linie cu strategiile Uniunii Europene
Radu Burnete a precizat că partenerii americani înțeleg clar faptul că România este stat membru al Uniunii Europene și că orice înțelegere bilaterală trebuie să se înscrie în politicile și strategiile UE.
În opinia sa, memorandumul SUA–UE–Japonia anunțat pe 4 februarie demonstrează alinierea completă dintre Washington și Bruxelles în privința mineralelor critice și a securității economice.
„Să ieșim din paradigma simplistă cu «ne vindem resursele»”
În final, consilierul prezidențial a subliniat necesitatea schimbării discursului public privind exploatarea resurselor naturale. Potrivit acestuia, toate resursele României vor fi exploatate cu respectarea legislației și a suveranității naționale.
Companiile implicate, fie românești, fie străine, vor plăti redevențe statului român, vor crea locuri de muncă și vor respecta normele de mediu naționale și europene. Obiectivul strategic al României nu este exportul de materii prime brute, ci procesarea și rafinarea acestora pentru a obține produse finite cu valoare adăugată mai mare.
„România nu dispune întotdeauna de capitalul sau tehnologia necesare pentru a realiza rapid aceste investiții, iar aici apare atât nevoia, cât și oportunitatea de a colabora cu companii din state aliate”, a concluzionat Radu Burnete.
