Cu o săptămână înainte de alegerile generale din Danemarca, din 1 noiembrie, cursa pare mai strânsă ca niciodată, sondajele de opinie arătând blocul de centru-stânga la egalitate cu opoziția de centru-dreapta. Cu toate acestea, indiferent de rezultat, pare sigur că țara își va menține poziționarea ca una dintre cele mai restrictive țări europene în ceea ce privește imigrația și azilul.
Un număr record de alegători și-au schimbat opinia în ultimele săptămâni, iar noul partid al moderaților se dezvoltă rapid, după ce a făcut campanie pentru a forma un guvern dincolo de diviziunea tradițională stânga-dreapta din politica daneză. Toate partidele de centru-dreapta din țara scandinavă sunt, însă, de acord că măsurile restrictive în materie de migrație reprezintă linia de bază a politicii naționale daneze.
Rezultatele alegerilor din Danemarca nu vor schimba politicile anti-imigrație
Între timp, Partidul Social-Democrat, aflat la guvernare, a adoptat agenda anti-imigrație a dreptei, în așa măsură încât politicile sale în materie de azil au inspirat partide europene de extremă dreapta, precum Alternativa pentru Germania (AfD) din Germania și Democrații Suedezi din Suedia.
Pe de altă parte, partidele mai mici de centru-stânga, precum Partidul Social Liberal și Alianța Roșu-Verde, se opun în mod oficial politicilor Danemarcei în materie de imigrație, inclusiv revocarea permiselor de ședere ale refugiaților sirieni și impulsul de a relocaliza solicitanții de azil din Danemarca în centre din Rwanda.
În cazul în care coaliția de centru-stânga va obține o majoritate cu social-democrații ca partid de guvernământ, șansele ca aceștia să facă rabat de la politicile anti-imigrație sunt aproape nule, potrivit analistului politic și comentatorului Lars Trier Mogensen.
„În timpul acestui guvern, partidele de centru-stânga au renunțat destul de mult la cererile pentru legi mai permisive în materie de imigrație și nu vor putea să impună această agendă nici după alegeri”, a declarat el pentru Al Jazeera.
