Războiul Rusiei din Ucraina a împins Finlanda și Suedia să solicite aderarea la NATO, iar acum Danemarca (care este deja membră a alianței militare) ia în considerare aderarea la politica comună de apărare a Uniunii. Alegătorii danezi vor decide azi dacă vor coopera cu statele membre la politica de apărare a UE.
Cu toate că Danemarca este un membru fondator al NATO, aceasta a preferat să nu se implice în eforturile Uniunii de a construi o politică comună de securitate și apărare în paralel cu alianța transatlantică. Înainte de a adopta Tratatul UE de la Maastricht, danezii au optat împotriva acestei politici și au fost mereu sceptici cu privire la eforturile Uniunii Europene de a aprofunda cooperarea dintre state, subiectul UE fiind „ceva sensibil pentru danezi, mulți având sentimentul că statul își va pierde din suveranitate odată cu adâncirea relațiilor
Astfel, renunțarea la această politică din 1992 înseamnă că Danemarca nu a participat la discuțiile UE privind politica de apărare, dezvoltarea și dobândirea de capabilități militare și operațiunile sale militare comune, cum ar fi cele din Africa și Bosnia și Herțegovina.
În contextul crizei de securitate europeană, Ministrul de Externe Jeppe Kofod, susținut de experți, a expus în mai multe dezbateri publice importanța participării țării în politica de apărare a Uniunii și a subliniat că Danemarca nu își va pierde suveranitatea, deoarece aceasta va avea în continuare dreptul de a nu participa la misiunile din care nu își dorește să facă parte și își va păstra dreptul de a se opune acțiunilor militare înainte ca acestea să fie aprobate.
Alegătorii danezi vor alege miercuri dacă abandonează decizia țării de acum trei decenii de a nu fi parte la politica comună de apărare a blocului comunitar.
Anamaria Kopornyai-Toth
