Numeroase aspecte, inclusiv starea economică, imigrația și impresia de subreprezentare în marile partide politice, au contribuit la creșterea populismului atât în Europa, cât și în România.
Impactul crizei financiare din 2008 a stârnit o serie de nemulțumiri în rândul populației europene, în special față de partidele tradiționale, care au fost considerate direct responsabile pentru criză. Odată cu aceste frustrări, mișcările populiste care promiteau să schimbe statu-quo-ul și să ofere noi soluții la problemele economice au început să-și facă simțită prezența în Europa.
Imigrația a jucat de asemeneat un rol important, mulți europeni exprimându-și îngrijorarea cu privire la afluxul de refugiați și migranți din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, lucru valorificat mai apoi de populiști care au început să promoveze adesea politici anti-imigranți și anti-musulmane.
Fie că vorbim despre Frații Italiei, Fidesz, Frontul Național al Franței sau Lege și Justiție din Polonia, creșterea populismului în Europa a avut un impact semnificativ asupra politicii și societății. Cu toate acestea, popularitatea acestora a stârnit și îngrijorări cu privire la erodarea instituțiilor democratice și creșterea autoritarismului.
Care este situația în România?
România a cunoscut la rândul ei o creștere a populismului în ultimii ani. Unul dintre principalii factori care a contribuit la acest lucru a fost percepția larg răspândită despre corupție și elitismul politic. Mulți oameni din România au devenit dezamăgiți de partidele politice tradiționale, pe care le consideră corupte și deconectate de nevoile și preocupările cetățenilor de rând.
După dezastrul lăsat în urmă de guvernarea PSD în 2016, două mișcări populiste și-au făcut apariția pe scena politică. Uniunea Salvați România (USR) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Aceste mișcări și-au câștigat susținera prin promovarea unei abordări ce nu are legătură cu instituțiile politice tradiționale și noi soluții pentru problemele țării.
Cu toate că a cunoscut o ascensiune fulminantă, fostul partid USR, acum USR-PLUS, pare că nu se mai bucură de aceeași popularitate.
Situația este diferită pentru partidul AUR. Ridiculizat în mare parte pentru două dintre cele mai vocale figuri politice ale acestuia, partidul AUR crește încet, dar sigur. Acesta a obținut 9% din voturi, respectiv 47 de locuri în Camera Deputaților și a devenit al patrulea partid ca mărime din parlament.
Trendul este unul îngrijorător deoarece în prezent liderul partidului, George Simion, este una dintre cele mai urmărite figuri politice pe rețelele de socializare.
Prin exploatarea rețelelor de socializare și prezența activa în teritoriu, atât în pandemie când existau restricții, cât și după, AUR a reușit să atragă o categorie de alegători cu studii elementare și studii medii, nemulțumiți de retorica și inacțiunea marilor partide.
