„Cred că lucrurile au luat-o razna. Ceea ce trebuia să fie o dezbatere rațională și rezonabilă despre proiectul de programă de limba și literatura română a eșuat, în mare parte, într-o combinație de activism & PR. După gustul meu (dar eu am gusturi învechite, desigur), o dezbatere presupune argumente; mi se pare că au fost copleșite de adjective și etichetări.
Bietul proiect de programă (ameliorabil, ca orice lucru din viețile noastre) a avut parte de caracterizări precum: „restaurație”, „neoceaușism”, „etnocentrism”, „naționalism metodologic”, „izolaționism”, „protofascism” etc. E prea mult; nu pot să iau în serios așa ceva.
Am tot respectul și toată stima pentru miile de oameni care au semnat acel memoriu și pentru cei care își exprimă opiniile, e dreptul lor să fie împotrivă, dar zic să cădem puțin pe gînduri: nu-i ordonanța 13, nu trebuie să venim în număr mare „la girafă”; totuși, totuși: e doar o propunere de programă. Nu putem discuta normal?
Pe scurt: ca să existe în spațiul public și un alt punct de vedere, am inițiat, împreună cu colegii Paul Cernat și Cosmin Ciotloș (istorici literari și ei, extremiști toți, săracii…), un alt memoriu, care va fi trimis, oficial, la Ministerul Educației, pentru a fi avut în vedere de decidenți”, scrie pe Facebook Mircea Vasilescu – critic și istoric literar, profesor la Universitatea din București, fost redactor șef al revistei Dilema Veche.
În apărarea noului proiect de programă de limba și literatură română pentru clasa a IX-a
„Așa cum Monsieur Jourdain făcea proză fără să știe („«Nicole, apportez-moi mes pantoufles, et me donnez mon bonnet de nuit» c’est de la prose?”), eu am aflat de curînd că, fără să fi bănuit măcar, în toată viața mea de profesor am „alimentat ideologiile extremiste” și „am oferit o platformă ce favorizează ideologizarea literaturii cu scopul instaurării unui posibil regim extremist”. De ce? Pentru că am studiat cronologic literatura. Pentru că am predat istoria literaturii (inclusiv – horribile dictu! – literatură veche).
Așa scrie într-un text mult circulat zilele astea, semnat de cîteva mii de oameni: „Perspectiva cronologică alimentează ideologiile extremiste”.
„Această abordare oferă o platformă ce favorizează ideologizarea literaturii cu scopul instaurării unui posibil regim extremist”. N-am ce să spun în apărarea mea, ba chiar am circumstanțe agravante: în anii 1980, am predat, la gimnaziu și la liceu, conform programei ceaușiste din acea vreme. E clar, nu?
Bine că am ieșit la pensie și m-am retras la țară – elevii și studenții au scăpat de un pericol. Dacă mai stăteam nițel, instauram, la braț cu șoșoci și georgiști, un regim în care seara, la PRO TV, s-ar fi citit „O samă de cuvinte” de Neculce și „Viiața lumii” de Miron Costin, iar în pauzele meciurilor tribunele înfierbîntate s-ar fi răcorit recitînd „Stihuri împotriva zavistiei”. Iar pe noptierele românilor ar fi stat numai cărți de Dinicu Golescu și Ienăchiță Văcărescu. Obligatoriu”, afirmă eseistul Mircea Vasilescu.
Pînă acum, memoriul a fost semnat de peste 250 de profesori, cercetători, editori, jurnaliști culturali, regizori, scriitori din România și din alte țări. Textul, lista semnatarilor și formularul pe care puteți semna se găsesc aici: https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSdxIigkieZrcbTu9JvZAnUlxZ3g3m-Qkq3dyVgeLLNPLJXbCA/viewform
„Cui îi e frică de abordarea istorică a literaturii române?” – se intitulează memoriul în apărarea noului proiect de programă de limba și literatură română/clasa a IX-a, cu următoarea descriere:
„De ce discreditarea învățământului cronologic s-a dovedit a fi un drum închis și falimentar. De ce învățământul de profil nu trebuie să fie un exercițiu de PR – Memoriu adresat Ministerului Educației și Cercetării privitor la programa de limba și literatura română pentru clasa a IX-a, aflată în dezbatere publică – INIȚIATORI: Paul Cernat, conf. univ. dr., Facultatea de Litere, Universitatea din București, Mircea Vasilescu, prof. univ. dr. emerit, Facultatea de Litere, Universitatea din București, Cosmin Ciotloș, conf. univ. dr., Facultatea de Litere, Universitatea din București”.
Ștefan Jianu
