Nervozitatea firească din România acestor zile, pe tema accederii la Spațiul Schengen, are un corespondent în Austria momentului: o tensiune din cauze străine nouă, dar ale cărei consecințe le suportăm direct. De aceea, în pregătirea votului din Consiliul UE și a opiniei publice, trebuia avut mai atent în vedere scandalul pe tema criminalității migranților.
Cu o zi înainte de votul de la Bruxelles, a fost înmormântată adolescenta înjunghiată de un refugiat din Eritreea, la Illerkirchberg, în sudul Germaniei, la circa 100 km de granița austriacă. Fata de 14 ani a fost atacată luni dimineață, când se îndrepta spre școală, împreună cu o prietenă de 13 ani, care a fost rănită și se află în spital. Presa austriacă a alocat spații largi crimei, amintind că, în 2019, în aceeași mică localitate, în care există un adăpost pentru refugiați, patru refugiați irakieni și sirieni au violat o adolescentă, în noaptea de Halloween.
Știrea crimei din această săptămână a venit după ce, vinerea trecută, s-a încheiat procesul celor trei tineri afgani care au violat și ucis o fată austriacă, de 13 ani, în vara lui 2021. Solicitanți de azil, criminalii au fost condamnați – unul pe viață, ceilalți doi la 19, respectiv 20 de ani de închisoare. Cazul Leonie, după numele victimei, a suscitat o puternică emoție în Austria și a amplificat dezbaterea pe tema azilului și deportării migranților ilegali.
Ascensiunea extremistă
Consecințele s-au văzut rapid în plan politic: Popularii, câștigători ai ultimelor două rânduri de alegeri parlamentare, erau pe primul loc în sondaje, cu 33%, în vara anului trecut, iar acum sunt pe locul trei, cotați cu 21%. În schimb, extrema dreaptă a urcat între timp de la 18% la 25%, devenind al doilea partid al Austriei, imediat după social-democrați (SPD, aflat la 26%, față de 24% în iunie 2021). Iar un sondaj din noiembrie îi dădea pe extremiști pe primul loc chiar.
De remarcat că până și lidera SPD, Pamela Rendi-Wagner, consideră că ”acum nu este momentul potrivit pentru extinderea Schengen”. De altfel, ea a evitat, din motive de sănătate, să-și întâlnească colegii europarlamentari din grupul Socialist, reuniți în aceste zile la Viena. Practic, atât stânga, cât și dreapta din Austria aleargă pe contrasens cu propriile familii politice europene, de teamă că pierd teren în fața extremei drepte.
Cea mai proastă atitudine în fața acestui tablou e să-i întorci spatele și să scrâșnești ”patriotic”: ”Și ce treabă avem noi, românii, cu asta? Să facă bine Austria să ne respecte dreptul de a intra în Schengen”. Din păcate, sfera politico-diplomatică românească a avut, în mare parte, acest tip de raportare la o stare de fapt ale cărei consecințe le resimțim direct.
”Austria caută țapul ispășitor”
Titlul unui editorial, de marți, din ziarul vienez ”Kurier”, sintetizează precis situația – ”Migrație: Austria caută țapul ispășitor”. Articolul evidențiază dubla măsură cu care sunt tratate Croația, pe de o parte, și România și Bulgaria pe de alta. Aceasta, subliniază ”Kurier”, deși Croația și Ungaria sunt țările de tranzit pentru migranții veniți din Serbia, nu România și Bulgaria, cum acuză mincinos ministrul austriac de Interne.
”Guvernul vrea să prezinte electoratului un vinovat pentru cifrele nedorite ale migrației. Bulgaria și România devin, astfel, pioni ai unei politici austriece care provoacă multe turbulențe, dar nu rezolvă niciuna dintre problemele migrației”, scrie ziarul austriac, care observă că Viena trebuia, de fapt, să critice la Bruxelles ”politica comună inexistentă a UE în domeniul migrației”.
În această privință, luni, Comisia Europeană a avansat deja un răspuns, prezentând un plan de 20 de acțiuni pentru controlul fluxului migratoriu dinspre Balcani spre UE. Fapt ce lasă guvernul austriac fără argumente.
Veto ”stupid și egocentric”
În aceste condiții, ministrul de Interne german, Nancy Faeser, a tras o concluzie de bun simț: ”Nu pot să înțeleg poziția Austriei”. Politicieni din întreaga Europă au condamnat blocarea aderării României și Bulgariei, mergând până la etichetarea veto-ului austriac drept ”stupid și egocentric” de către prințul ceh Karel Schwarzenberg – fost șef de cabinet al lui Havel și, apoi, ministru de externe. Care a făcut o observație interesantă: ”Austria nu ține cont de sarcina sa istorică de a avea grijă de aceste țări”.
De acum, suntem în faza în care problema austriacă necesită un răspuns european. Pentru că, deși afectează în special România, radicalizarea Vienei dăunează grav întregului proiect european.
Pusă în ecuație cu blocarea, marți, de către Ungaria a ajutorului UE pentru Ucraina în 2023 și a impozitului pe profitul companiilor multinaționale, atitudinea Austriei dă măsura impasului în care se află Uniunea Europeană. Un impas de pe urma căruia românii au de suferit.
- articol publicat și pe www.adevarul.ro: Cu dreptatea-n mână la poarta Schengen | adevarul.ro
