Uniunea Europeană se pregătește să finalizeze una dintre cele mai controversate reforme din politica sa de migrație, însă procesul legislativ provoacă tensiuni puternice între grupurile politice din legislativul european. Cu doar câteva zile înaintea votului din comisia parlamentară competentă, negocierile s-au blocat, iar posibilitatea unei alianțe politice neașteptate începe să prindă contur.
Regulamentul privind returnarea migranților, propus de Comisia Europeană în urmă cu un an, reprezintă ultima piesă a noului sistem european de azil și migrație. Documentul urmează să fie analizat luni, 9 martie, în Comisia pentru libertăți civile a Parlamentului European.
Noul regulament UE privind deportarea migranților
Regulamentul UE privind deportarea migranților este conceput pentru a completa noul sistem european de gestionare a migrației. Până acum, Uniunea Europeană a adoptat deja lista țărilor sigure de origine și a extins conceptul de „țară terță sigură”, două instrumente legislative considerate esențiale pentru accelerarea procedurilor de azil.
Noul regulament introduce măsuri mult mai stricte pentru persoanele care primesc decizii de returnare. Printre acestea se numără posibilitatea creării unor centre de returnare în afara Uniunii Europene, dar și extinderea perioadelor de detenție pentru migranții considerați un risc de securitate.
Statele membre susțin că aceste măsuri sunt necesare pentru a crește eficiența politicii de migrație și pentru a reduce numărul persoanelor care rămân ilegal pe teritoriul Uniunii.
Negocierile politice s-au blocat la Bruxelles
Raportorul Parlamentului European pentru acest dosar, eurodeputatul liberal olandez Malik Azmani, a încercat să obțină un compromis între principalele grupuri politice.
Propunerea sa menține ideea centrelor de returnare pentru migranți în afara UE, dar reduce unele cerințe privind verificarea respectării drepturilor fundamentale în statele terțe care ar găzdui aceste centre.
Azmani a susținut că aceste centre trebuie analizate în contextul întregului sistem european de azil, care ar include mecanisme de monitorizare independentă, asistență juridică și garanții pentru drepturile fundamentale.
Cu toate acestea, negocierile dintre principalele grupuri politice au eșuat. Social-democrații, Verzii, grupul Stângii, dar și o parte dintre liberali, refuză să susțină textul.
Eurodeputata verde Mélissa Camara a criticat modul în care s-au desfășurat negocierile, afirmând că discuțiile au fost „haotice” și că unele grupuri politice au fost excluse din proces.
Posibila alianță a dreptei în Parlamentul European
În lipsa unui compromis între principalele familii politice pro-europene, Partidul Popular European analizează un scenariu alternativ.
Conservatorii europeni ar putea forma o majoritate împreună cu alte grupuri de dreapta și suveraniste, într-o formulă politică informală denumită în mediul politic de la Bruxelles „majoritatea Giorgia”, inspirată de influența premierului italian Giorgia Meloni.
După anularea unei întâlniri decisive a negociatorilor, PPE a prezentat un text alternativ elaborat împreună cu eurodeputați conservatori și suveraniști.
Varianta alternativă este susținută de eurodeputatul francez François-Xavier Bellamy și ar introduce măsuri și mai stricte decât cele propuse inițial de Comisia Europeană.
Critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului
Mai multe organizații neguvernamentale au avertizat că noile reguli ar putea afecta drepturile fundamentale ale migranților.
Reprezentanții Amnesty International și ai rețelei PICUM susțin că unele articole ar permite extinderea drastică a măsurilor de investigare, inclusiv percheziții în locuințe pentru identificarea migranților fără acte.
Potrivit unei declarații semnate de aproximativ 100 de ONG-uri europene, există riscul apariției unui sistem similar cu agenția americană de control al imigrației (ICE), cu raiduri ale autorităților în spații publice și private, supraveghere tehnologică și colectare extinsă de date personale.
Criticii avertizează, de asemenea, că proiectul ar putea permite detenția migranților pentru perioade de până la 24 de luni, extinderea interdicțiilor de intrare în Uniunea Europeană și introducerea unor sancțiuni mai severe pentru persoanele care nu cooperează cu autoritățile.
Vot decisiv în Parlamentul European
Grupul Verzilor a anunțat deja că va vota împotriva ambelor variante de compromis, considerându-le incompatibile cu standardele europene privind drepturile omului. De asemenea, S&D a anunțat că ar putea contesta mandatul de negociere.
În cazul în care această contestare va avea loc, textul adoptat de comisia parlamentară va trebui supus votului întregului plen al Parlamentului European.
Un astfel de vot ar putea avea loc joi, 12 martie, iar rezultatul va determina forma finală a regulamentului UE privind deportarea migranților, una dintre cele mai controversate reforme ale politicii europene de migrație din ultimii ani.
