Adoptarea unor noi sancțiuni UE împotriva coloniștilor israelieni violenți din Cisiordania a fost blocată de Ungaria, în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Externe din 23 februarie. Budapesta a fost singurul stat membru care a votat împotrivă, împiedicând astfel adoptarea măsurilor susținute de celelalte 26 de state.
Decizia a generat critici dure din partea șefei diplomației europene, Kaja Kallas, care a vorbit despre o problemă structurală a mecanismului decizional.
Kaja Kallas: „Facem ce vrea un singur stat”
După reuniune, Kaja Kallas a declarat că mecanismul care impune unanimitatea în adoptarea sancțiunilor face ca voința majorității să poată fi blocată de un singur guvern.
„Nu facem ceea ce vrea majoritatea, ci ceea ce vrea un singur stat”, a afirmat aceasta, descriind situația drept o „tiranie a votului unic”.
Potrivit acesteia, Ungaria a intervenit de două ori în aceeași zi pentru a bloca decizii, inclusiv pe tema sancțiunilor împotriva Rusiei.
De ce sunt importante sancțiunile UE împotriva coloniștilor israelieni
Sancțiunile UE împotriva coloniștilor israelieni vizează persoane și entități considerate responsabile pentru încălcări grave și sistematice ale drepturilor palestinienilor în Cisiordania și Ierusalimul de Est.
În prezent, 135 de persoane și 37 de entități sunt deja incluse pe lista regimului global de sancțiuni privind drepturile omului.
Cel mai recent precedent datează din 15 iulie 2025, când au fost sancționați activiști israelieni care au blocat convoaie umanitare către Gaza.
Rolul Ungariei și poziția lui Péter Szijjártó
Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a respins activarea noilor sancțiuni, blocând astfel consensul necesar.
Pentru adoptarea sancțiunilor UE este necesară unanimitatea în Consiliu, ceea ce oferă fiecărui stat membru drept de veto. În acest caz, votul negativ al Budapestei a fost suficient pentru a opri procedura.
Nu este prima dată când Ungaria recurge la acest instrument. Budapesta a blocat, tot ieri, al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și a retras sprijinul pentru împrumutul major destinat Ucrainei.
Cadrul juridic al sancțiunilor UE
Baza legală pentru aceste măsuri este regulamentul adoptat la 7 decembrie 2020, care a instituit regimul global de sancțiuni în materie de drepturi ale omului.
Instrumentul permite sancționarea persoanelor și entităților implicate în:
- genocid
- crime împotriva umanității
- tortură
- execuții extrajudiciare
- dispariții forțate
- detenții arbitrare
Cu toate acestea, aplicarea efectivă a sancțiunilor UE depinde de consens politic deplin, ceea ce transformă fiecare dosar sensibil într-o negociere dificilă între capitale.
