Propunerea președintelui ales al SUA, Donald Trump, de a solicita statelor europene membre ale NATO să își crească bugetele Apărării la 5% din PIB este întâmpinată cu reticență și scepticism, fiind privită de mulți experți și oficiali ca nerealistă în contextul economic actual.
Trump, care își va începe al doilea mandat pe 20 ianuarie, a reiterat, într-o conferință de presă, că europenii trebuie să își asume o responsabilitate financiară mult mai mare în cadrul Alianței Nord-Atlantice, subliniind că Statele Unite plătesc miliarde de dolari pentru a asigura securitatea acestora, în timp ce „Europa beneficiază fără să contribuie suficient”.
În prezent, doar 23 din cele 32 de state membre NATO respectă angajamentul de a aloca 2% din PIB pentru apărare, stabilit de Alianță în urmă cu mai mulți ani. Propunerea lui Trump de a crește acest procent la 5% este, însă, considerată de mulți analiști și lideri europeni ca fiind o cerință exagerată, mai ales în contextul economic dificil cu care se confruntă unele dintre cele mai mari economii ale Europei.
Deși există o discuție continuă în cadrul NATO despre posibilitatea creșterii țintei de 2% la 3%, unii diplomați și oficiali europeni se tem că o astfel de schimbare ar pune o presiune suplimentară asupra bugetelor deja tensionate ale țărilor membre. „O creștere de 5% este evident complet nerealistă. Ar presupune o expansiune masivă a cheltuielilor pentru apărare, lucru greu de realizat, chiar și pentru Statele Unite, care alocă în prezent 3,38% din PIB pentru Apărare”, afirmă Ian Lesser, expert la German Marshall Fund, un think-tank american de la Bruxelles.
În plus, cerințele de creștere a cheltuielilor pentru apărare sunt deosebit de greu de implementat în țările europene cu economii mai fragile, cum ar fi Italia sau Spania, care deja se confruntă cu dificultăți bugetare majore. De asemenea, mai multe state europene sunt reticente față de ideea de a aloca mai multe resurse pentru armament, având în vedere și prioritățile interne, cum ar fi sănătatea, educația și combaterea schimbărilor climatice.
Chiar și în fața provocărilor venite dinspre Rusia, care continuă să reprezinte o amenințare constantă pentru securitatea europeană, unele țări membre NATO consideră că o creștere semnificativă a bugetelor de apărare ar trebui să fie graduală și nu impusă brusc. „Trebuie să găsim o soluție convenabilă pentru toată lumea”, spune un diplomat din cadrul NATO, subliniind că este nevoie de un compromis între țările europene, iar o creștere bruscă a cheltuielilor ar putea provoca diviziuni mai mari între statele membre.
În ciuda acestor critici, există și voci care susțin că o majorare a cheltuielilor pentru apărare în Europa este inevitabilă, mai ales în contextul în care NATO trebuie să se pregătească pentru o confruntare pe termen lung cu Rusia. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a cerut luna trecută statelor membre să adopte o „mentalitate de război” și să își mărească bugetele de apărare, având în vedere că Rusia se pregătește pentru o confruntare durabilă, atât cu Ucraina, cât și cu statele membre ale Alianței.
Totuși, majoritatea liderilor europeni rămân sceptici față de propunerea de 5%, iar o soluție mai realistă pare a fi un angajament de 3%, așa cum au propus deja câteva state membre. De altfel, în opinia unui fost secretar general adjunct al NATO, Camille Grand, creșterea bugetelor de apărare este o necesitate, dar „procentul de 5% este complet nerealist”. De asemenea, discuțiile despre cum ar trebui să fie direcționate aceste fonduri sunt departe de a fi încheiate. Trump ar putea accepta un procent mai mic, cu condiția ca fondurile suplimentare să ajungă în industria americană de armament, ceea ce intră însă în contradicție cu viziunea Franței, care susține că banii pentru apărare ar trebui să beneficieze industria militară europeană.
În final, mesajul transmis de Trump este clar: europenii trebuie să învețe să se apere cu mai puțină implicare din partea Americii. Cu toate acestea, cerința de a crește cheltuielile de apărare la 5% din PIB riscă să devină un subiect de dezbatere intensă la summitul NATO din iunie 2025, unde se așteaptă o decizie cu privire la viitorul angajament financiar al Alianței.
