Cea de-a 27-a conferință a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP27) s-a încheiat duminică dimineață cu cercetătorii în mare măsură frustrați de lipsa oricărei ambiții de a elimina treptat combustibilii fosili.
Cu toate acestea, a existat o concluzie: delegații din țările cu venituri mici și medii au ajuns la un acord privind un nou fond de „pierderi și daune” pentru a-i ajuta să acopere costurile impactului schimbărilor climatice.
Textul final de 10 pagini, care a fost convenit la 20 noiembrie, spune că limitarea încălzirii globale la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale necesită „reduceri rapide, profunde și susținute ale emisiilor de gaze cu efect de seră” până în 2030.
Cu toate acestea, apelurile de a elimina treptat combustibilii fosili au fost blocate de statele producătoare de petrol, mulți invocând criza energetică declanșată de invazia Ucrainei de către Rusia pentru lipsa de progres în ceea ce privește combustibilii fosili.
Lupta pentru finanțare
Reprezentanții din țările cu venituri mici și medii și din China au fost încrezători că COP27 va duce la crearea unui nou fond pentru climă pentru pierderi și daune atunci când acesta a fost adăugat pe ordinea de zi la începutul conferinței.
Fondul ar sprijini țările care suferă de efectele schimbărilor climatice, cum ar fi Somalia, unde peste 7 milioane de oameni se confruntă cu foamea din cauza unei secete în curs; sau Pakistan, unde inundațiile din acest an au provocat daune în valoare de aproximativ 30 de miliarde de dolari.
Reprezentantul american pentru climă, John Kerry, a sosit la COP27 opunându-se unui astfel de fond și a susținut că fondurile existente ar putea acoperi pierderile și daunele legate de climă.
Negociatorii americani s-au opus, de asemenea, principiului conform căruia emitenții mari ar trebui să-și asume răspunderea pentru emisiile lor istorice, temându-se că acest lucru ar putea duce la revendicări care ar putea ajunge la trilioane de dolari.
Uniunea Europeană a fost și ea sceptică inițial, dar în cele din urmă și-a schimbat poziția, ceea ce a pus presiune ca SUA să cedeze. Problema finanțării– inclusiv cât va intra în fond și cine va contribui – va trebui să fie discutată la conferința de anul viitor.
Impactul crizei energetice
Criza energetică declanșată de invazia Ucrainei de către Rusia a fost în mare măsură în centrul tuturor discuțiilor.
Prețurile ridicate ale gazelor naturale au remodelat piețele globale de energie și au împins unele țări europene bogate să recurgă temporar la cărbune, în timp ce caută în străinătate noi surse de gaze naturale.
Cea mai mare parte a atenției la COP27 s-a concentrat asupra goanei europene pentru resurse naturale de gaz.
Germania a semnat un acord cu Egiptul pentru a promova hidrogenul verde, precum și exporturile de gaze naturale lichefiate, în timp ce alte guverne și companii caută proiecte în țări precum Senegal, Tanzania și Algeria.
Liderii europeni insistă că aceste măsuri sunt soluții pe termen scurt care nu le vor diminua angajamentele pe termen lung.
Înainte de criză, retorica din lumea dezvoltată era că nimeni nu urma să finanțeze proiecte de combustibili fosili în țările în curs de dezvoltare.
Aceste tensiuni au avut efecte tangibile asupra negocierilor de la COP27. Limbajul care cere eliminarea treptată a combustibililor fosili a fost eliminat din textul final, în timp ce a fost adăugată o nouă formulare care cere dezvoltarea accelerată a sistemelor energetice „cu emisii scăzute”, despre care mulți se tem că vor fi folosite pentru a justifica dezvoltarea ulterioară a sectorului de exploatare de gaze naturale.
Problema sistemelor alimentare
Acordul COP27 mai spune că „apărarea securității alimentare și eliminarea foametei” este o prioritate fundamentală și că toate comunitățile se pot proteja mai bine de efectele climatice dacă sistemele de apă sunt protejate și conservate.
Cu toate acestea COP27 a înregistrat puține noi finanțări dedicate sistemelor alimentare din partea guvernelor.
Din text lipsește orice referire la estimarea IPCC conform căreia sistemele alimentare sunt responsabile pentru între 21% și 37% din emisiile globale. Oportunitățile pentru „cultivarea carbonului” și schimbarea utilizării terenurilor pentru a contribui la atenuarea [climei] fiind ignorate.
