Posibila decizie a Comisiei Europene de a îngheța fondurile destinate Slovaciei, pe fondul preocupărilor legate de statul de drept, a generat o divizare profundă în rândul politicienilor slovaci. Membrii partidului de guvernământ au criticat vehement această măsură, considerând-o politizată, în timp ce opoziția nu are o poziție unitară în această privință.
Tensiunile au apărut în urma deciziei prim-ministrului Robert Fico de a desființa biroul special al procurorului anticorupție, ceea ce a alimentat speculațiile că executivul UE ar putea lua măsuri împotriva Slovaciei, într-un mod similar cu cel aplicat Ungariei, căreia i-au fost înghețate 6,3 miliarde de euro.
Branislav Ondruš, europarlamentar din partea partidului de guvernământ Hlas-SD, a declarat într-o dezbatere organizată de Euractiv Slovakia că „Comisia Europeană nu are argumente relevante pentru a justifica această acțiune”. Ondruš a criticat ideea de a suspenda fondurile, considerând-o un „joc politic” legat de nemulțumirea față de alegerile care l-au readus la putere pe Fico.
În schimb, opoziția nu are o poziție unitară. Miriam Lexmann, din partea KDH/EPP, susține că orice condiționalitate trebuie să respecte tratatele UE și a subliniat că „problema statului de drept nu este definită clar în tratate”, avertizând asupra depășirii competențelor UE.
Totuși, Ľubica Kravašová, din Progresiv Slovacia (PS/RE), consideră că alocarea fondurilor europene trebuie condiționată de respectarea statului de drept, aceasta fiind esențială pentru combaterea corupției la nivel european.
