Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a apărat decizia de a aproba planul de redresare de 35 de miliarde de euro al Poloniei, argumentând că reformele judiciare pe care Bruxelles le-a solicitat servesc drept „pârghie” pentru restabilirea statului de drept. Liderul european a asigurat Parlamentul European, în cursul unei dezbateri în plenul acestui for, că banii europeni nu vor fi virați până când aceste reforme nu vor fi întreprinse.
Planul de redresare polonez, care deblochează cota alocată țării din fondul de 750 de miliarde de euro, a rămas în așteptare timp de mai bine de un an din cauza preocupărilor persistente privind statul de drept. Președinta Comisiei Europene și-a prezentat poziția în fața Parlamentului European, unde europarlamentarii i-au cerut să suspende momentan toate plățile, până când Varșovia va dovedi într-adevăr că abaterile au fost corectate.
În centrul litigiului s-a aflat Camera de disciplină a Curții Supreme din Polonia, care are competența de a aplica amenzi, a reduce salariile și posibilitatea de a ridica imunitatea magistraților. Camera este considerată în mare măsură un instrument prin care guvernul polonez intervine în sistemul judiciar. Astfel, Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a considerat organismul incompatibil cu legislația UE și a cerut desființarea acestuia.
Ca parte a acordului cu Comisia Europeană, Polonia s-a angajat să parcurgă trei etape – cheie: înlocuirea camerei cu o instanță imparțială și „substanțial diferită”, reformarea regimului disciplinar și revizuirea cauzelor tuturor judecătorilor afectați de deciziile sale.
Guvernul polonez a înaintat deja o propunere de înlocuire a camerei de disciplină cu o nouă „Cameră a responsabilității profesionale”, însărcinată să verifice, mai degrabă decât să pedepsească, judecătorii. Dar experții și asociațiile juridice au avertizat că modificarea va acorda în continuare sferelor executivă și legislativă un control considerabil asupra sistemului judiciar.
Anamaria Kopornyai-Toth
