Sub o aparență de calm diplomatic, Uniunea Europeană a aprobat miercuri un pachet consistent de contramăsuri comerciale împotriva Statelor Unite, ca reacție la tarifele de 25% aplicate de Washington importurilor de oțel și aluminiu din UE. O decizie aproape unanimă – cu excepția notabilă a Ungariei.
Dar dincolo de cifre și liste tarifare, vorbim despre un nou episod într-un război comercial latent, unde Europa joacă un joc dublu: pe de o parte, vrea să pară fermă, pe de altă parte, e conștientă că o escaladare reală ar reprezenta un dezastru economic și politic.
Ungaria joacă rolul de „voce a rațiunii”
Singura voce disonantă a fost, deloc surprinzător, Ungaria lui Viktor Orbán, prin intermediul ministrului de externe Péter Szijjártó, care a declarat fără echivoc:
„Astăzi, Ungaria votează împotriva propunerii Comisiei Europene de a impune contramăsuri Statelor Unite. Escaladarea nu este răspunsul.”
O poziționare care, privită într-un context mai larg, nu este doar o pledoarie pentru calm și negocieri, ci reflectă o aliniere strategică tot mai clară a Budapestei cu Washington-ul trumpist, dar și dorința de a se diferenția de Bruxelles în dosarele sensibile.
Contramăsuri în trei acte
Comisia Europeană a propus un pachet în trei etape, ce urmează să fie aplicat treptat:
- 15 aprilie: se vor impune tarife pe bunuri în valoare de 3,9 miliarde euro. Aici regăsim o parte din produsele sancționate și în 2018: porumb dulce, orez, mobilă, articole din sticlă, țigări.
- 15 mai: a doua rundă extinde lista cu mărfuri americane în valoare de 13,5 miliarde euro, inclusiv minereuri, cupru, țevi, pui, cafea sau componente industriale.
- 1 decembrie: intră în vigoare tarifele pentru produse din soia și migdale, în valoare de 3,5 miliarde euro.
Un detaliu interesant: whisky-ul bourbon a fost scos de pe listă, deși fusese inclus inițial în martie. Motivul? Temerea unor represalii disproporționate din partea fostului președinte american Donald Trump, care a amenințat public cu tarife de 200% pentru vinurile europene dacă bourbon-ul este atins.
Tarifele americane vin în valuri
Decizia UE vine într-un moment în care SUA a anunțat deja o pauză de 90 de zile în aplicarea tarifelor de 20% pentru țările care nu au reacționat agresiv – inclusiv Uniunea Europeană. În acest interval, UE va fi supusă doar unui tarif de 10%, în așteptarea negocierilor.
„Răspunsul nostru este gradual, calm, calibrat și specific”, a transmis purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru Comerț. Formula e frumoasă, dar ascunde un adevăr simplu: UE nu are luxul de a declanșa un război comercial pe față cu Washington-ul. Economiile sunt prea interconectate, iar incertitudinea globală prea mare.
Automobilele – următorul câmp de luptă
Și dacă oțelul și aluminiul sunt doar începutul, ce urmează? Automobilele. SUA a inclus în noile sale măsuri „reciprocitatea tarifară” și pentru industria auto europeană. Comisia Europeană lucrează deja la un al doilea pachet de contramăsuri, care va fi prezentat săptămâna viitoare.
Între timp, președinta Ursula von der Leyen a început consultările cu sectoarele afectate, într-o tentativă de a construi un front intern coerent: a discutat cu liderii industriei auto, siderurgice, farmaceutice și cu reprezentanții Camerei de Comerț Americane în UE.
UE merge pe sârmă, iar Washington-ul agită plasa
UE vrea să negocieze, dar vrea să nu pară slabă. SUA, în special în logica trumpistă, joacă dur și rapid. Din păcate, între tarife și contramăsuri, consumatorii vor plăti prețul, iar companiile mici vor fi cele mai afectate.
