Consolidarea industriei militare europene va constitui una dintre priorităţile Uniunii Europene după alegerile europene din 6-9 iunie. Şi aceasta pentru că din ce în ce mai multe țări cer ca UE să fie pregătită de război, care, deşi nu este iminent, scriu EFE și Agerpres.
În aceste condiții, postul de viitor comisar pentru Apărare va fi unul de importanță majoră în viitoarea Comisie Europeană. Va reveni el Poloniei, așa cum se vehiculează la Bruxelles, sau României, așa cum se dorește la Cotroceni?
„Poate că ameninţarea războiului nu este iminentă, dar nu este imposibilă”, declara în aprilie preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Candidată pentru un al doilea mandat la şefia executivului european, Von der Leyen consideră că UE trebuie să fie pregătită şi că acest lucru „începe cu necesitatea urgentă de a reconstrui, reface şi transforma forţele armate ale statelor membre”.
După cum a reiterat șeful diplomației europene, Josep Borrell, UE a luat măsuri cruciale în ultimii ani pentru a deveni un furnizor de securitate globală.
Un pas a fost prin lansarea strategiei de securitate care prevede lansarea anul viitor a unei capacităţi de desfăşurare rapidă a 5.000 de militari.
Un alt pas va fi postul de comisar european pentru Apărare, pe care l-a anunțat Ursula von der Leyen, dacă va ocupa din nou funcţia de şefă a executivului european.
În prezent, EDF (Fondul European de Apărare) este instrumentul care foloseşte bugetul UE pentru finanţarea dezvoltării şi inovaţiei militare europene – nu însă şi pentru achiziţionarea de arme, lucru interzis prin tratate – şi are un buget de 7,953 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027.
În martie, Comisia Europeană a prezentat două instrumente noi: o strategie industrială europeană de apărare (EDIS) şi un program industrial european de apărare (EDIP) care va mobiliza 1,5 miliarde de euro de la bugetul UE.
Le va gestiona un comisar român oare?
