Uniunea Europeană are în plan o investiție record de 1,1 miliarde de euro pentru modernizarea unuia dintre cele mai importante centre administrative ale sale – clădirea Justus Lipsius din Bruxelles, sediul Consiliului Uniunii Europene. Proiectul vizează o renovare completă a imobilului, pentru a-l alinia la noile standarde de eficiență energetică și securitate, potrivit unor documente interne consultate de Euractiv.
Un simbol al puterii europene, dar și al ineficienței energetice
Construită în anii 1990, clădirea Justus Lipsius găzduiește anual mii de reuniuni diplomatice, fiind centrul negocierilor pentru legislațiile europene.
Totuși, documentele obținute arată că imobilul „se încadrează deja în categoria celor mai ineficiente clădiri din UE” din punct de vedere energetic. Renovarea ar urma să includă modernizarea completă a infrastructurii interne, izolarea termică și instalarea de tehnologii sustenabile conforme cu obiectivele climatice ale Uniunii.
Motivații de securitate și sustenabilitate
Pe lângă argumentul ecologic, securitatea reprezintă un alt pilon al proiectului. Într-un context geopolitic tensionat, cu amenințări în creștere față de anii ’90, Consiliul UE cere o „protecție sporită împotriva exploziilor” și măsuri suplimentare pentru protejarea personalului și a infrastructurii.
Costuri colosale și incertitudine bugetară
Valoarea totală a proiectului este estimată la 803 milioane de euro, însă în cazul unui împrumut pentru finanțare, costurile suplimentare cu dobânzile ar ridica suma finală la peste 1,1 miliarde de euro.
Consiliul ar putea recupera o parte din sumă prin vânzarea clădirii LEX, estimată la 65 de milioane de euro, dar până acum nu a fost stabilită o strategie clară de finanțare.
Potrivit documentelor, două opțiuni sunt în discuție: o majorare directă a bugetului Consiliului sau contractarea unui împrumut, eventual o combinație între cele două.
Tensiuni pe fundalul negocierilor bugetare europene
Decizia apare într-un moment sensibil, în care negocierile pentru noul buget multianual al UE (2028–2034) sunt deja tensionate. Țări precum Germania s-au pronunțat clar împotriva creșterii cheltuielilor administrative.
Astfel, proiectul riscă să devină un nou punct de fricțiune între statele membre, mai ales într-un climat de austeritate și presiuni economice.
Un calendar pe termen lung
Planurile actuale prevăd ca licitațiile și studiile de fezabilitate să fie lansate la sfârșitul anului 2025 sau începutul lui 2026. Lucrările ar urma să înceapă în 2029, să continue până în 2035, iar clădirea să fie redeschisă oficial în 2036.
Deși proiectul este ambițios, documentele interne arată că „nu există obiecții majore” din partea statelor membre față de planul actual.
Până la momentul redactării, Consiliul Uniunii Europene nu a oferit un răspuns oficial la solicitarea de comentarii transmisă de Euractiv.
