Reformele din Georgia par să fi stagnat, au apreciat marţi Claude Kern şi Edite Estrela, co-raportori ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, după o vizită de trei zile în fosta republică sovietică din Caucaz.
„Georgia se află la o răspântie, pe calea integrării europene. S-au aplicat numeroase reforme după aderarea la Consiliului Europei şi s-au realizat progrese semnificative. În acelaşi timp, în acest moment important pentru perspectivele de integrare europeană ale Georgiei, procesul de reformă pare clar într-un punct mort”, au comunicat reprezentanţii Consiliului, citaţi de AFP.
Agenţia reaminteşte că ţara cu patru milioane de locuitori doreşte de mai mulţi ani să devină membră a Uniunii Europene, însă demersurile au fost puse la îndoială după arestarea fostului preşedinte georgian Mihail Saakaşvili în 2021 şi după mai multe măsuri luate de partidul de guvernământ.
UE a refuzat, în 2022, să acorde Georgiei statutul de candidat, pe care l-au obţinut însă Ucraina şi Republica Moldova. Bruxellesul cere autorităţilor georgiene în special reforme în justiţie, în sistemul electoral, în privinţa libertăţii presei şi a luptei împotriva oligarhilor.
La începutul lui martie, în Georgia au avut loc manifestaţii împotriva unui proiect de lege contra disidenţilor, respins în cele din urmă de parlamentul de la Tbilisi, după trei zile de proteste la care au participat zeci de mii de demonstranţi. Criticii iniţiativei susţin că textul era inspirat de legislaţia folosită în Rusia pentru reprimarea opoziţiei.
În privinţa lui Saakaşvili, cei doi raportori ai Consiliului Europei susţin să se permită accesul unor medici străini la fostul şef de stat, în prezent spitalizat. „Este important să fie depolitizată starea sa de sănătate şi să acţioneze pentru a permite tuturor părţilor implicate să se bazeze pe informaţii neutre, fiabile şi demne de încredere”, au subliniat ei.
Saakaşvili, în vârstă de 55 de ani, a fost arestat la revenirea în Georgia după opt ani în exil şi execută acum o pedeapsă cu închisoarea pentru abuz de putere, în urma unei condamnări pe care o consideră motivată politic. Unii medici au afirmat că viaţa sa este în pericol din cauza mai multor afecţiuni grave, inclusiv a unei greve a foamei de 50 de zile, ca protest împotriva condiţiilor din penitenciar, şi ca urmare a unei intoxicaţii cu metale grele, în timpul detenţiei.
